Jurnaliștii români trag un semnal de alarmă în legătură cu simbioza dintre afacerile de jocuri de noroc și site-urile sportive
Reportaj despre un eveniment de la Universitatea din Sofia despre semnificația finanțării media din partea companiilor de jocuri de noroc pentru jurnalism și societate
Tsvetelina Sokolova, Mediapool, 4 aprilie 2024
Bulgaria și România au probleme aproape similare în ceea ce privește boom-ul neîngrădit al jocurilor de noroc, publicitatea agresivă a pariurilor în mass-media și acoperirea acestei industrii de către jurnaliști. Aceasta este principala concluzie care poate fi trasă în urma unei prelegeri susținute de jurnaliști români, organizată la sfârșitul săptămânii trecute de Facultatea de Jurnalism și Comunicare în Masă (FJMC) a Universității din Sofia, Rețeaua de Studii Culturale și „Podul Prieteniei” – un blog al jurnalistului din Radioul Național Bulgar și corespondentului Radio România Vladimir Mitev.
Scopul principal al evenimentului era unul educativ, dar oamenii din sală au intrat într-un conflict verbal după intervenția unui avocat al unei asociații bulgare de jocuri de noroc, care venise special pentru a asculta prelegerea.
Jurnaliștii Iulia Roșu și Răzvan Luțac (ultimul prin legătură online – nota Cross-border Talks) au vorbit despre problemele legate de libertatea presei în România, cauzate de finanțarea partidelor politice și intentarea de dosare SLAPP, precum și de influența reclamelor la jocurile de noroc.
La sfârșitul anului 2023, Roșu era redactor-șef adjunct al cunoscutei publicații de investigații Libertatea, iar Răzvan Luțac era jurnalist senior la Gazeta Sporturilor, o publicație sportivă afiliată la Libertatea, dar care scria și pentru Libertatea. Luțac a făcut parte din echipa de investigație a Gazeta Sporturilor/Libertatea, acoperind cazuri precum Gala Bute, Hexi Pharma, Colectiv și investigațiile medicale de după Colectiv.
Filmul de investigație Colectiv a fost nominalizat la Oscar în urmă cu câțiva ani.
Libertatea este deținută de compania media elvețiană Rinngier, iar Gazeta Sporturilor este un joint-venture între Ringier România și Sportal, care operează și pe piața bulgară. În momentul în care publicația sportivă românească a fost cumpărată în 2018, fondatorul Sportal.bg și directorul Sportal Media Group, Stilian Shishkov, a comentat că firma va investi în infrastructura tehnologică a media și va oferi „soluții de publicitate inteligentă pentru fanii sportului și pariurile din România”.
Cu toate acestea, la 6 decembrie 2023, Ringier a anunțat un „program de restructurare” și o „reducere a costurilor„. Acesta a dus la demiterea redactorului-șef Cătălin Tolontan, a redactorului-șef adjunct Iulia Roșu și a redactorului de presă scrisă Camelia Stan, precum și a mai multor jurnaliști. Motivul declarat oficial a fost reorientarea către veniturile din conținutul digital. Cu puțin timp înainte, în noiembrie, ediția tipărită a Gazeta Sporturilor a fost închisă brusc, fără ca jurnaliștii să fie anunțați.
„Restructurarea” a venit pe fondul acuzațiilor jurnaliștilor de la Libertatea și Gazeta Sporturilor privind ingerința proprietarilor lor în independența editorială. Acuzațiile, care au fost negate cu tărie de Ringier, au fost legate de o presupusă încercare a reprezentanților companiei de a filtra articolele despre firmele de jocuri de noroc înainte de publicare.
„Orice încercare din partea unor actori externi sau a conducerii de a interfera cu independența editorială a ziarului, în special în ceea ce privește raportarea sa despre industria jocurilor de noroc, trebuie să fie întâmpinată cu o rezistență puternică. În timp ce sustenabilitatea financiară este importantă și întotdeauna necesară pentru ca o companie media să își mențină independența editorială, orice sugestie a conducerii de a slăbi firewall-ul dintre echipele de publicitate și personalul editorial pentru a obține acest lucru trebuie întotdeauna contestată”, a comentat Institutul Internațional de Presă cu privire la acest caz.
Organizația jurnaliștilor a anunțat că, împreună cu alte organizații pentru libertatea presei, va efectua în 2024 o misiune de anchetă în România privind libertatea presei și jurnalismul independent. Unul dintre subiecte va fi „impactul din ce în ce mai coroziv pe care industria jocurilor de noroc îl are asupra integrității și credibilității jurnalismului de știri și sport din România și figurile cheie asociate cu industria jocurilor de noroc responsabile de presupusa presiune asupra libertăților editoriale”.
Simbioză între site-urile sportive și industria jocurilor de noroc
Riscurile simbiozei dintre site-urile de sport și industria jocurilor de noroc sunt încălcarea standardelor jurnalistice, abuzul de funcțiile jurnalismului, subminarea încrederii publicului în mass-media etc., a comentat Iulia Roșu în prelegerea susținută la Sofia. Ea îl citează pe colegul său Cătălin Tolontan, care susține că „simbioza dintre mediile sportive și companiile de pariuri duce la abolirea treptată a principiului separării politicii mediatice editoriale de cea comercială. Acest lucru înseamnă renunțarea la unul dintre elementele fundamentale care garantează dreptul cetățenilor de a fi corect informați”.
Discuția care a urmat la FJMC a inclus o intervenție a avocatei Miglena Dimitrova. Aceasta a declarat că face parte din Asociația bulgară de jocuri de noroc, la care participă și Sportal BG, iar reprezentantul acesteia este Stilian Shishkov.
Avocatul Dimitrova le-a cerut jurnaliștilor români să indice e-mailuri, cuvinte sau acțiuni specifice care ar putea fi definite drept „șantaj”. De asemenea, ea a pus la îndoială volumul pieței ilegale de jocuri de noroc din România.
Cu toate acestea, organizatorii au oprit încăierarea verbală dintre avocatul bulgar și jurnaliștii români, explicând că evenimentul a fost o prelegere și nu un interogatoriu sau o pledoarie într-o sală de judecată, întrucât jurnaliștii nu veniseră la prelegere cu avocații lor. „Sălile universitare trebuie să rămână un loc liber pentru discuții. Acesta nu este un interogatoriu, ci o conversație. Vă rog să încercați să înțelegeți cât de important este să avem jurnaliști curajoși și cât de dificil este pentru ei să trăiască cu această supraveghere constantă”, a scris ulterior pe contul său de Facebook profesorul asistent Jana Popova – care este unul dintre orgnizatorii de la FJMC. Avocata Dimitrova a răspuns că nu a efectuat un interogatoriu, ci doar a pus întrebări.
Jurnalista Iulia Roșu a explicat că a menționat asociația de jocuri de noroc din cauza apartenenței acesteia la un organ de presă sportivă alături de mai multe case de pariuri. „Cum poate o publicație sportivă să își păstreze independența editorială în acest caz?”, a întrebat ea.
Ivan Radev, din partea consiliului de administrație al Asociației Jurnaliștilor Europeni (AEJ-Bulgaria), care este și fost corespondent al agenției românești de știri Agerpres, a întrebat, de asemenea, dacă este corect ca o presă care se ocupă de sport să facă parte dintr-o asociație a industriei jocurilor de noroc.
La prelegere a participat și un reprezentant al companiei de PR care se ocupă de Eurohold și Euroins – alte companii bulgare afectate de investigațiile Libertadia, dar acesta nu a luat cuvântul.
Boicotarea influencerilor care fac reclamă la jocurile de noroc
În România, companiile de pariuri, precum și publicitatea agresivă aferentă, au înflorit în ultimii ani, a declarat Iulia Roșu în cadrul prelegerii sale. „România este ca un mare cazinou în aer liber”, a ilustrat jurnalista, descriind reclamele uriașe și atractive la jocurile de noroc.
Ea a vorbit, de asemenea, despre o campanie interesantă pe rețelele de socializare care vizează demascarea și boicotarea celebrităților din țară care fac reclamă la jocurile de noroc. În „Mișcarea farfuriilor goale”, inițiată de Silviu Faiar, oamenii lasă emoticoane cu farfurii goale pe paginile de social media ale celebrităților sau influenceri care iau bani din industria jocurilor de noroc pentru a face reclamă la pariuri.
„Pun sub semnul întrebării poziția de lider a unei persoane care face reclamă la jocurile de noroc”, a declarat avocata Silvia Petkova, care a participat, de asemenea, la evenimentul de la FJMC. Ea a explicat că dependența de jocurile de noroc duce aproape întotdeauna la comiterea de infracțiuni, deoarece nu poate fi servită cu nimic altceva decât cu bani. În cuvintele ei, în Bulgaria, în mainstream, încă se crede instituțional că dependența este o alegere. Cu toate acestea, în opinia ei, explicația este neurobiologică și fiziologică și nu are legătură cu alegerea. Una dintre manifestările tipice ale dependenței este incapacitatea de a se opri, a subliniat Petkova.
Ca și în Bulgaria, și în România jocurile de noroc reprezintă una dintre cele mai mari surse de finanțare în publicitate, marketing, sport și media.
„V-ați întrebat vreodată de ce jocurile de noroc finanțează sportul? Nu este vorba de virtute și caritate, ci de investiții. Pentru că jocurile de noroc sunt finanțate în mare parte de pariurile sportive”, spune Iulia Roșu.
Potrivit datelor sale, numărul de case de pariuri, inclusiv săli de jocuri de noroc, cazinouri, săli de bingo și loterii, în România este de aproximativ 12 000. Aparatele de sloturi sunt în număr de aproximativ 80 000. Au fost eliberate licențe pentru pariuri online pentru 35 de operatori. Sunt înregistrate aproximativ 400 000 de conturi de jocuri de noroc online.
În această țară există peste 100 000 de dependenți de jocuri de noroc înregistrați oficial, dar se estimează că 15% din populația adultă a țării joacă jocuri de noroc. România este a treia țară din UE cu cea mai mare activitate online, cu peste 57%. Cifra oficială pentru veniturile brute din jocurile de noroc din țară este de aproximativ 600 de milioane de dolari, dar se crede că cifra reală este mult mai mare. Prin comparație, în Bulgaria, se crede că cifra de afaceri din industria jocurilor de noroc este de câteva miliarde de leva anual.
În octombrie 2023, guvernul român a introdus restricții legale pentru industria jocurilor de noroc – publicitate exterioară de până la 35 mp, obligativitatea înregistrării companiilor în România (nu în Malta, de exemplu), interzicerea afișării premiilor de la jocuri, creșterea taxei de joc responsabil de la 5.000 de euro la 500.000 de euro pe an, interzicerea furnizării de alcool în sălile de joc etc., au enumerat jurnaliștii români.
Spre deosebire de Bulgaria, reclamele la jocurile de noroc din România sunt permise doar între orele 23:00 și 6:00. Cu toate acestea, acest lucru nu se aplică în cazul transmisiunilor de evenimente sportive în direct. La fel ca în Bulgaria, multe echipe de fotbal sunt sponsorizate de companii de pariuri.
* Autorul este lector la Facultatea de Jurnalism și Comunicare în masă a Universității din Sofia.
** Mediapool și Cross-border Talks sunt pregătite să publice poziții sau comentarii suplimentare ale persoanelor menționate în raport.
Foto: (sursă: Pixabay, CC0)
Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram!
About The Author
