Lyubomir Kyuchukov: Contextul european pentru extinderea spațiului Schengen este favorabil
Bulgaria și România ar trebui să adopte o abordare coordonată a negocierilor de aderare la Schengen
Vladimir Mitev, Podul Prieteniei, 12 decembrie 2023
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat că Austria este pregătită să elimine frontierele pentru traficul aerian din Bulgaria și România. Frontierele terestre își vor păstra statutul actual, Bulgaria și România nefiind oficial membre Schengen. Această propunere austriacă este însoțită de trei condiții – găzduirea refugiaților din Siria și Afganistan în ambele țări, creșterea de trei ori a prezenței Frontex în Bulgaria și intensificarea controalelor la frontierele româno-bulgare și româno-ungare.
Premierul român Marcel Ciolacu a scris pe Facebook că s-a spart gheața și a precizat că acest lucru înseamnă că “românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când vor zbura în Uniunea Europeană”. “După ani de așteptare, vom realiza acest vis împreună! România merită să fie în Schengen”, a mai spus Ciolacu.
Condițiile impuse de ministrul austriac de interne Gerhard Karner pentru a permite călătorilor aerieni din Bulgaria și România să intre în spațiul Schengen fără verificări au fost considerate inacceptabile atât de premierul bulgar Nikolai Denkov, cât și de președintele bulgar Rumen Radev.
“Nu am discutat niciodată despre intrarea noastră în Schengen în acest mod și nu este acceptabil așa cum a fost definit. Introducerea unor reguli suplimentare pentru Bulgaria și România nu este acceptabilă. Ideea este să respectăm regulile regulamentului european, pe care le acoperim deja. Dacă cineva dorește reguli specifice pentru Bulgaria, cu siguranță nu este acceptabil”, a declarat premierul Nikolay Denkov la bTV.
El a precizat că negocierile privind intrarea țării în Schengen continuă.
Potrivit șefului statului, Rumen Radev, intrarea Bulgariei în așa-numitul Schengen aerian este un pas înainte, dar este extrem de important pentru țara noastră să deschidă frontierele terestre ale spațiului Schengen, nu doar cele aeriene, a declarat Rumen Radev.
Podul Prieteniei vorbește cu analistul bulgar de politică externă din vechea generație Lyubomir Kyuchukov despre reacția bulgară la propunerea austriacă și despre ceea ce urmează. Kyuchukov crede că Bulgaria și România ar trebui să adopte o abordare coordonată a negocierilor de aderare la Schengen.
Domnule Kyuchukov, avem o propunere austriacă pentru o soluție cel puțin temporară în cazul aderării Bulgariei și României la Schengen. Această propunere a provocat o reacție entuziastă a premierului român, dar în Bulgaria atât premierul, cât și președintele au declarat că propunerile ministrului de interne austriac sunt inacceptabile. Ce face ca aceste propuneri să fie atât de inacceptabile pentru Sofia?
Aș spune, în primul rând, că acesta este un pas în direcția bună, dar, în opinia mea, nu este suficient. Ceea ce este pozitiv nu este atât de mult soluția propusă în sine, ci dorința de a schimba poziția părții austriece. Intrarea treptată a celor două țări în Schengen ar trebui să fie în sine normală. Marea problemă aici este că, dacă se obține doar intrarea prin intermediul spațiului aerian, aceasta ar trebui, de asemenea, să fie legată de un fel de foaie de parcurs, care ar garanta, de asemenea, momentul aderării depline la Schengen pentru ambele țări.
Acum se spune că vor avea loc negocieri. Adică, Bulgaria va încerca probabil să renegocieze unele dintre aceste condiții care au fost stabilite. Ce ar trebui să realizeze politicienii bulgari pentru a proteja interesele Bulgariei în această chestiune?
În primul rând, aș spune că merită ca cele două țări, Bulgaria și România, să adopte o abordare coordonată a acestei probleme. Ceea ce trebuie negociat sunt condițiile formulate de partea austriacă, pentru că acestea sunt, ca să le spunem pe șleau, ciudate, iar două dintre cele trei condiții nu vizează Bulgaria și România. Concret, este vorba în primul rând de primirea refugiaților din Afganistan și Siria. Acesta nu este subiectul relațiilor bilaterale ale Austriei nici cu Bulgaria, nici cu România. În al doilea rând, rezolvarea problemei azilului pentru migranți nu are nimic de-a face cu Schengen. În al treilea rând, este în funcție de adoptarea pachetului de migranți la nivel european, care este blocat de ani de zile. Aceasta este prima.
A doua condiție – pentru o creștere de trei ori a misiunii Frontex – nu se aplică nici Bulgariei, nici României. Este, de fapt, pentru Uniunea Europeană, în măsura în care este vorba de resurse umane și financiare ale Uniunii Europene, care trebuie redirecționate în această direcție.
A treia cerere este aceea de a avea un control sporit al frontierelor României cu Bulgaria, pe de o parte, și cu Ungaria, pe de altă parte. Este o consecință a abordării fundamentale a Austriei în această problemă, care este legată de faptul că Austria preferă să aibă mai multe granițe în calea fluxului de migranți înainte de a ajunge la granița austriacă, și nu doar o singură graniță Schengen între Bulgaria și Turcia.
Ce înseamnă un control sporit al frontierei dintre Bulgaria și România? În opinia dumneavoastră, înseamnă mai multe controale ale camioanelor? Înseamnă mai multe dificultăți pentru cetățenii bulgari, români și alți cetățeni europeni care traversează frontiera? Sau sunt mai degrabă persoanele din afara Uniunii Europene cele care ar trebui să fie supuse mai multor controale?
Până în prezent, există o lipsă de specificitate în poziția austriacă. Fără îndoială, întreaga poziție a Austriei este legată de problema migranților. Austria a insistat întotdeauna asupra unor controale mult mai stricte asupra migrației ilegale. Deși există o inconsecvență destul de gravă în poziția austriacă în acest caz, în măsura în care fluxul de migranți nu trece atât prin Bulgaria și România, cât prin Ungaria și Croația către Austria.
Cum evaluați contextul geopolitic în care se află în prezent Bulgaria și România în încercările lor de a adera la Schengen?
Conjunctura politică din Uniunea Europeană este în prezent favorabilă Bulgariei și României, deoarece în Uniunea Europeană există o înțelegere clară a necesității consolidării interne a Uniunii și a eliminării, pe cât posibil, a liniilor de divizare internă în Uniunea Europeană, având în vedere necesitatea unor soluții unitare la războiul din Ucraina.
Dar, pe de altă parte, fereastra de timp care este acum deschisă este favorabilă, dar nu este una foarte lungă, pentru că anul viitor, în 2024, va avea loc o dezbatere internă foarte serioasă în Uniunea Europeană, legată din nou de Ucraina, dar de data aceasta de cererea de aderare a acesteia la Uniune și de ideea de reformare a Uniunii Europene în sine. Pentru că Uniunea Europeană, în forma actuală, nu poate accepta Ucraina ca membru și, din acest motiv, a început deja o dezbatere cu privire la reprezentarea în Uniunea Europeană, în Parlamentul European, numărul de deputați europeni, numărul de comisari europeni și dacă fiecare țară va avea propriul comisar european. Discutăm, de asemenea, despre modul în care vor fi luate deciziile în materie de politică externă – dacă acestea vor fi luate în unanimitate, adică dacă țările vor avea drept de veto sau dacă vor fi luate cu majoritate calificată și, mai presus de toate, problema bugetului.
Dacă Ucraina va intra în Uniunea Europeană în conformitate cu normele actuale în vigoare în Uniune, va aspira literalmente cele două fonduri europene principale. Mă refer la Politica Agricolă Comună și la Fondul de Coeziune, și chiar va transforma majoritatea țărilor din Europa de Est în țări donatoare. Și toate acestea au legătură cu un lucru care pare să fi trecut neobservat în această dezbatere și care a fost conținut în Declarația de la Granada a Consiliului European din octombrie anul acesta. O schimbare a fundamentelor Uniunii Europene, transformarea Uniunii Europene dintr-o uniune de valori și a apartenenței la UE ca proces de îndeplinire a unor criterii într-o uniune geopolitică. Pentru că acolo s-a spus că aderarea Ucrainei a fost o investiție geopolitică. Altfel spus, dacă Bulgaria și România nu vor adera acum la Schengen în următoarele luni, problema Schengen va trece foarte, foarte mult în plan secundar în dezbaterea din cadrul Uniunii Europene însăși.
Foto: Lyubomir Kyuchukov (sursă: YouTube)
Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram!
About The Author
