Krasimir Kanev: Două proceduri internaționale sunt legate de aplicarea dreptului internațional umanitar la conflictul din Gaza
Fondatorul Comitetului Helsinki Bulgar abordează dimensiunea de drept internațional a situației
În prezent avem două proceduri internaționale legate de aplicarea dreptului internațional umanitar la conflictul din Gaza. Una este în fața Curții Penale Internaționale (CPI), iar cealaltă este în fața Curții Internaționale de Justiție a ONU, sau „Curtea Mondială”. O instanță este o instanță penală – există un procuror, există inculpați, vor exista în cele din urmă inculpați și condamnați care execută sentințe. În procedurile în fața Curții Internaționale de Justiție a ONU, doar statele pot fi părți. Există o procedură inițiată de Africa de Sud împotriva Israelului în temeiul Convenției privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid. De ce în temeiul Convenției privind genocidul? Pentru că această convenție permite, la articolul 9, ca litigiile referitoare la aplicarea sau punerea sa în aplicare să fie judecate de această instanță. Acesta nu este cazul celorlalte convenții ale ONU.
Acum aș dori să mă concentrez asupra acuzațiilor aduse de acuzarea Curții Penale Internaționale cu privire la Gaza. Există două seturi de acuzații. Una este împotriva conducerii Hamas – împotriva lui Yahya Sinuar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh. Cealalta este împotriva prim-ministrului Israelului și a ministrului apărării. Acestea se referă la două tipuri de crime prevăzute în Statutul Curții Penale Internaționale. În linii mari, CPI judecă patru crime – genocid, crime împotriva umanității, crime de război și, mai recent, crima de agresiune. Dar aceasta din urmă este un domeniu marginal al activității CPI. Până în prezent, CPI a dezvoltat o practică privind trei crime – genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Nu există acuzații de genocid în acest caz, dar există acuzații atât împotriva conducerii Hamas, cât și împotriva celei a Israelului, pentru crime împotriva umanității și crime de război.
Care este diferența dintre una și alta? Crimele împotriva umanității pot fi comise în orice situație, atât atunci când există un conflict armat, cât și atunci când nu există un conflict armat. „Procesul de renaștere” (schimbarea forțată a numelor turcilor bulgari de către statul socialist bulgar din anii 80 – nota traducătorului) a fost o crimă tipică împotriva umanității – persecuție, așa cum o putem defini în conformitate cu articolul 7 din Statutul CPI. Crimele de război pot fi comise doar într-o situație de conflict armat. Acesta poate fi interstatal și intrastatal, adică de natură neinternațională. Iar atunci când avem un conflict armat, este dificil să facem distincția între ceea ce este o crimă împotriva umanității și ceea ce este o crimă de război.
În linii mari, într-o crimă împotriva umanității avem un atac împotriva unei populații civile – poate fi un atac armat, dar poate fi și un alt atac, nearmat, cum ar fi crearea unei situații în care acești oameni mor de foame. Și aceasta este una dintre acuzațiile penale – că autoritățile israeliene au creat o situație în care există multe decese cauzate de foamete. Aceasta este o acuzație gravă atât în temeiul articolului 7 (crime împotriva umanității), cât și al articolului 8 (crime de război). Această situație, provocarea morții prin crearea condițiilor pentru înfometare, este, de asemenea, legată de cazul aflat pe rolul Curții Internaționale de Justiție a ONU în temeiul Convenției privind genocidul. Impunerea condițiilor în care unele persoane pot muri de foame atunci când aceste persoane sunt definite ca un grup etnic sau religios poate constitui genocid.
Indiferent dacă aceste acuzații penale ajung sau nu în instanță, acestea sunt crime grave în orice caz. Există o înțelegere larg răspândită că genocidul este cea mai gravă dintre toate crimele. Este într-adevăr foarte gravă – înseamnă exterminarea oamenilor din cauza etniei sau religiei lor într-un fel sau altul, poate prin înfometare, poate prin exterminare fizică directă. Dar dacă vă uitați la dispozițiile Convenției împotriva genocidului, veți vedea că există și acte relativ mai banale, cum ar fi incitarea la genocid. Este grav, desigur, dar nu la fel de grav ca uciderea civililor atunci când comiteți crime împotriva umanității sau crime de război.
Prin urmare, aceste acuzații penale, chiar dacă nu conțin o acuzație de genocid, sunt suficient de grave, atât în ceea ce privește liderii Hamas, cât și în ceea ce privește prim-ministrul Israelului și ministrul de război. În ceea ce îi privește pe liderii Hamas, este vorba de crime care implică uciderea civililor, luarea de ostatici (o crimă de război tipică), violul în contextul atât al crimelor împotriva umanității, cât și al crimelor de război, tortura și alte tratamente inumane și degradante. În ceea ce îi privește pe Benjamin Netanyahu și Yoav Galant, acuzațiile sunt înfometarea intenționată a unei populații civile, provocarea intenționată de mari suferințe și vătămări corporale și psihice grave, omucidere intenționată, atacarea de obiecte civile, țintirea intenționată a unei populații civile și alte câteva acte similare care sunt suficient de grave și care au provocat un număr foarte mare de victime. Acestea au, de asemenea, potențialul de a provoca mai multe victime, mai ales dacă această situație de înfometare continuă.
Și acum câteva cuvinte despre cealaltă procedură, în fața Curții Internaționale de Justiție a ONU. După cum am spus deja, nu este o procedură penală; este o procedură de monitorizare a conformității cu Convenția privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid. Aceasta nu implică în mod necesar o constatare a faptului că a fost comis un genocid. Convenția împotriva genocidului conține o serie de alte dispoziții care sunt legate de această infracțiune, cum ar fi incitarea la genocid. Cu alte cuvinte, poate să nu existe genocid, dar dacă există incitare, aceasta este, de asemenea, o încălcare a Convenției. Curtea Internațională de Justiție de la Haga monitorizează dacă dispozițiile Convenției sunt sau nu încălcate în general. Și, dacă vă amintiți, atunci când măsurile provizorii au fost acordate de această instanță, faptele care au fost citate se refereau în principal la incitarea la genocid – declarații ale unor politicieni israelieni de rang înalt care incită la genocid. Ceea ce ne putem aștepta de la Curtea ONU de la Haga în procedurile care au fost inițiate de Africa de Sud nu este neapărat o constatare a genocidului. Pot fi constatate și alte încălcări ale Convenției, care sunt, de asemenea, foarte grave.
Foto: Krasimir Kanev (sursă: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack.
About The Author
