Bulgarii votează din poziția unei națiuni aflate la periferia Europei

Vladimir Mitev, transform! europe, 27 mai 2024

Dinamica politică în Bulgaria și contextul alegerilor europene din 2024

În aprilie 2024, la Sofia a fost format un guvern interimar, a cărui sarcină principală este de a organiza alegerile parlamentare și europene din Bulgaria, care vor avea loc în aceeași zi – 9 iunie 2024. Guvernul interimar este condus de Dimitar Glavcev în calitate de prim-ministru. În trecut, Glavcev a fost asociat cu partidul GERB (Cetățeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei, membru al Partidului Popular European) al fostului premier bulgar de lungă durată Boiko Borisov. Ceilalți membri ai guvernului au asociații politice diferite. Unii dintre ei au intrat în politica națională prin intermediul alianței electorale liberale Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată (PP-DB), care pune accentul pe reforme politice rapide și pe poziții puternice de combatere a corupției; alți miniștri par să aibă sprijinul președintelui Rumen Radev, care a adunat sprijin în rândul segmentelor suveraniste ale societății; un al treilea grup major de miniștri pare să se alinieze cu alte sectoare de putere din societatea bulgară.

Guvernul Glavcev este doar un alt guvern interimar dintr-o serie de guverne de la protestele antiguvernamentale în masă din 2020. Perioada de după 2020 este marcată în mod continuu de echilibru(e) temporar(e) între diverse grupuri, puteri și instituții importante din societatea bulgară, care, probabil, urmăresc ca acest echilibru dinamic să se stabilească în funcție de ceea ce percep ca fiind vânturile politice internaționale care suflă în regiune și, de asemenea, de ceea ce ar putea fi în prezent benefic pentru interesele cetățenilor, ale grupurilor economice și ale structurilor de putere. Protestele din 2020 au rezonat cu o puternică narațiune anticorupție, galvanizând diverse facțiuni sociale – inclusiv liberali, naționaliști, stângiști și diverse tulpini de populiști. Aceste grupuri s-au unit împotriva a ceea ce a fost perceput pe scară largă ca fiind o cultură a corupției adânc înrădăcinată în eșaloanele superioare ale statului, vizând în special figuri precum Boiko Borisov și influentul politician și om de afaceri Delian Peevski, asociat cu partidul Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți. Acest partid este opțiunea preferată de majoritatea cetățenilor bulgari aparținând minorității turcești și este aliniat la Alianța Liberalilor și Democraților din Europa. Guvernarea pe termen lung a lui Borissv, care a fost șeful a trei guverne în perioada 2009-2021, a fost denumită stabilocrație de către politologi și mass-media – un model de guvernare presupus corupt, cu foarte puține posibilități de mobilitate socială ascendentă, pensii sau cheltuieli reduse pentru asistență socială și hegemonie a unui singur om și a unui singur partid în politică și în stat. În anii 2010, astfel de modele au existat în mai multe țări din regiune, cum ar fi Serbia (cu Vucic) și Macedonia de Nord (cu Gruevski). În cazul lui Borisov, acest model a beneficiat de sprijinul important al Germaniei conduse de Angela Merkel și al Comisiei Europene a lui Jean-Claude Juncker.

Ceea ce s-a întâmplat după căderea lui Borissov a fost ascensiunea și, cel mai recent, căderea unei formațiuni tehno-populiste anti-corupție, numită C continuăm Schimbarea. Acest partid a apărut ca o alianță electorală în 2021 în jurul unei generații politice mai tinere, formată din persoane cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani, cu un nivel ridicat de educație, cu legături strânse cu sectorul ONG-urilor liberale sau cu afiliere la industriile IT și financiară. Continuăm schimbarea a reușit să înființeze un guvern de coaliție format din patru partide în decembrie 2021, cu Kiril Petkov în funcția de prim-ministru. A fost un guvern care a urmărit să navigheze cu pânzele țării în era post-Borissov spre tranziția către o societate mai dinamică. Acest guvern de coaliție a implicat atât reprezentanți ai noilor, cât și ai vechilor elite, deoarece a inclus nu doar formațiuni anticorupție precum Continuăm schimbarea și Bulgaria Democrată, ci și populiști (Există un Astfel de Popor) și Partidul Socialist Bulgar (principalul succesor al Partidului Comunist Bulgar, care a condus țara până în 1989). Acest guvern a durat aproximativ șase luni, până în iunie 2022, când a pierdut un vot de neîncredere în Parlament.

O posibilă perspectivă pentru a înțelege eșecul guvernului Petkov este prin prisma geopoliticii – acesta a fost format înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. O evoluție majoră a politicii externe sub acest guvern a fost acceptarea atât de către Bulgaria, cât și de Macedonia de Nord a așa-numitei propuneri franceze de ridicare condiționată a veto-ului bulgar la începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la UE. În ceea ce privește ambele probleme cheie de politică externă, Rusia/Ucraina și Macedonia de Nord, au existat diferențe notabile între membrii coaliției guvernamentale cvadripartite.

După căderea guvernului Petkov, au urmat o serie de guverne provizorii, alese personal de președintele bulgar Rumen Radev, cu Galab Donev ca prim-ministru. Aceste guverne interimare au urmărit o aliniere mai strânsă a Bulgariei cu țările care se străduiau să fie o punte de legătură între Vest și Est în contextul războiului ruso-ucrainean – Austria, Ungaria, Turcia. Alegerile anticipate au avut loc în mod regulat, Bulgaria devenind democrația postbelică din Europa cu cel mai mare număr de alegeri parlamentare în cea mai scurtă perioadă. Cu toate acestea, sistemul politic post-Borisov rămâne prea fragmentat și polarizat pentru a găsi o nouă formulă guvernamentală stabilă. Cel mai recent, în urma alegerilor parlamentare din 2023, a avut loc un compromis între formațiunea anticorupție Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată (PP-DB) și alianța conservatoare populistă GERB-SDS a lui Boiko Borisov. Acestea au convenit asupra unui guvern de rotație, care urma să fie condus de Nikolay Denkov (un universitar) de la PP-DB pentru o perioadă de nouă luni, urmat de Mariya Gabriel de la GERB (fost comisar european) pentru următoarele nouă luni. Atât Denkov, cât și Gabriel urmau să fie viceprim-miniștrii respectivi. În afară de Gabriel, guvernul nu a inclus nicio altă persoană din GERB-SDS.

Guvernul Denkov a aliniat strâns politicile externe și interne ale Bulgariei la linia Comisiei Europene, chiar și cu prețul unor proteste din partea grupurilor afectate. Pe plan internațional, Bulgaria a adoptat o poziție fermă de sprijin politic, militar și financiar pentru Ucraina. Pe plan intern, în pofida a două săptămâni de proteste ale minerilor și ale muncitorilor de la centralele electrice pe bază de cărbune, Bulgaria a prezentat în cele din urmă planurile sale teritoriale de tranziție ecologică în conformitate cu planurile Comisiei pentru un Pact Verde, devenind astfel ultima țară din UE care a făcut acest lucru. De asemenea, guvernul Denkov a privit cu ochi buni importurile agricole ucrainene și numai după unele proteste ale fermierilor bulgari și-a modificat politica de deschidere față de produsele agricole ucrainene, introducând unele măsuri protecționiste.

În martie 2024, guvernul a trebuit să efectueze prima rundă de rotație, Denkov renunțând la funcția de prim-ministru în favoarea lui Gabriel. Cu toate acestea, negocierile dintre PP-DB și GERB privind procesul de rotație și aranjarea ulterioară a relațiilor dintre cei doi parteneri guvernamentali nu au avut succes. Întrucât nu a existat nicio altă configurație viabilă pentru un potențial guvern de coaliție în actualul Parlament, a fost luată decizia de a organiza alegeri parlamentare anticipate. Înlăturarea guvernului Denkov a fost urmată de operațiuni din partea serviciului secret bulgar DANS, a Comisiei Anticorupție și a procuraturii împotriva unor funcționari de rang înalt, apropiați de Continuăm Schimbarea, care ocupau poziții bune în Ministerul de Finanțe și în Ministerul de Interne, ceea ce a dus, de asemenea, la o scădere bruscă a sprijinului pentru această formațiune până la aproximativ 17%. În plus, Mișcarea Verzilor – membră a Verzilor Europeni și parte a coaliției Bulgaria Democratică – a părăsit alianța Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată, ca urmare a creșterii tensiunilor dintre cele două formațiuni anticorupție. Și, între timp, „Da, Bulgaria” – parte a Bulgariei Democratice cu cele mai puternice convingeri anticorupție dintre părțile sale constitutive – și-a declarat deschis intenția de a se afilia la Partidul Popular European – același partid cu GERB-ul lui Boiko Borisov.

Campania electorală pentru alegerile europene și nivelul de prezență și conștientizare a problemelor UE

Partidele politice bulgare concurează atât la alegerile parlamentare bulgare, cât și la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024. Cu toate acestea, deocamdată, emisiunile politice de pe principalele canale de televiziune din Bulgaria nu discută deloc despre problemele europene. În schimb, sfera publică bulgară este dominată de o concentrare intensă asupra confruntărilor actuale din politica bulgară și din cadrul instituțiilor de securitate ale țării.

În timpul guvernului Denkov, coaliția Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată a vorbit deschis despre reforma sistemului judiciar și a serviciilor de securitate, care erau considerate ca fiind sub controlul unor forțe politice opuse, precum președintele Rumen Radev, Delian Peevski sau Boiko Borissov. Dar această narațiune nu a mers niciodată mai departe, deoarece guvernul Denkov era întrr-o coaliție cu partidul lui Borisov și se baza pe GERB și adesea pe DPS pentru a adopta legislația în parlament. Aceste circumstanțe au fost neobișnuite, având în vedere că, până la formarea guvernului de rotație dintre Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică și GERB-SDS, aceste partide fuseseră dușmani înrăiți. Mai mult, înainte de guvernul Denkov, Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată a fost extrem de critică la adresa lui Peevski și a DPS și a presupusului rol al acestora în procesul de regres democratic și de creștere a corupției în Bulgaria. Acest tablou devine și mai complicat având în vedere că Kiril Petkov și Continuăm Schimbarea (PP) au apărut în politică cu sprijinul președintelui bulgar, Rumen Radev, în timp ce PP l-a susținut pe Radev în timpul alegerilor prezidențiale din 2021. Abia atunci când coaliția guvernamentală cvadripartită condusă de Petkov a încercat să se emancipeze de Radev, relațiile dintre PP și Radev s-au deteriorat.

În acest context, mediatizarea politicii bulgare implică rareori discuții despre UE, despre procesul de legiferare a UE, despre transpunerea acesteia în legislația bulgară sau despre experiențele altor state membre ale UE în probleme precum procesul de tranziție echitabilă, directiva UE privind avertizorii de integritate sau cazurile SLAPP împotriva jurnaliștilor. În schimb, publicul bulgar este inundat de un flux nesfârșit de cuvinte și insulte schimbate de politicienii bulgari și de adversarii lor geopolitici.

Prin urmare, cunoștințele despre politica europeană în societatea bulgară rămân limitate la persoanele care au interese specifice și care se alătură rețelelor care pot oferi astfel de cunoștințe. Este posibil ca mulți oameni din țară să nu fi simțit ce este UE – banii UE nu au ajuns direct la ei; este posibil să nu fi călătorit în alte țări europene; iar dacă sunt mai în vârstă, este posibil să aibă percepția că tranziția bulgară din anii 1990 a însemnat distrugerea „țării înfloritoare” care fusese Bulgaria înainte de 1989. Astfel de persoane pot fi mai ușor de convins că ceea ce vine din Europa de Vest nu este bine intenționat și că politicile suveraniste îi reprezintă mai bine.

Este posibil ca o mare parte a electoratului bulgar, în special în afara capitalei, să nu aibă o poziție conștientă, argumentată, informată și angajată în legătură cu diferitele aspecte de pe agenda UE. Motivele pentru care aceștia ar vota un partid din diferitele familii de partide din UE ar fi foarte pragmatice și banale. Aceștia ar putea avea un interes economic direct în buna performanță a unui anumit partid, deoarece ar putea câștiga personal ceva de pe urma votului lor – de exemplu, angajatorul lor va primi finanțare din partea UE sau va câștiga un contract de achiziții publice profitabil. Sau oamenii pot vota împotriva unora dintre partidele politice din tot felul de motive, cum ar fi aversiunea față de ceea ce reprezintă, sau un prejudiciu pe care l-au suferit din partea cuiva care este loial unui anumit partid, etc. O mare parte din viața socială bulgară este reprezentată de competiție și politizare la un nivel scăzut al societății, ceea ce îi face pe oameni să se închidă în grupuri în care au încredere în ceilalți. Și există o credință larg răspândită conform căreia toată lumea este împuternicitul cuiva, astfel încât este dificil să construiești încredere și capital social în societatea bulgară.

În acest context, politicile Comisiei Europene privind tranziția justă și agricultura s-au confruntat cu proteste notabile în Bulgaria în toamna anului 2023 și, respectiv, la începutul anului 2024. Soluția obișnuită oferită de guvernul lui Denkov a fost întotdeauna aceea de a distribui bani grupurilor care pretindeau că sunt afectate în mod negativ de eforturile UE de modernizare a economiei și de combatere a schimbărilor climatice. Cu toate acestea, actorii din aceste confruntări nu erau pe deplin definiți în termeni de partide. Aceștia erau guvernul și protestatarii. Partidele din politica bulgară sunt entități amorfe care adesea nu au viață internă și tind să fie grupuri politice centrate în jurul liderului lor. Adesea, ele nu sunt altceva decât un grup de cadre care să fie numite în administrație și să servească anumite interese din spatele cortinei. Prin urmare, este dificil de spus care sunt pozițiile exacte ale partidelor cu privire la multe politici sau dezbateri ale UE.

Formațiunile de stânga din Bulgaria și alegerile europene

Partidele de stânga din Bulgaria sunt foarte slabe, iar unii ar putea spune că nu prea există un conținut progresist, sau chiar deloc, de stânga în ele.

Partidul Socialist Bulgar, care este partidul de stânga dominant în sistemul de partide din Bulgaria, a adoptat o retorică orbanistă împotriva așa-numitei „ideologii de gen” și aderă la o linie ideologică pe care o numește „conservatorism de stânga”. Este posibil ca liderul său, Kornelia Ninova, să fi contribuit la o creștere semnificativă a pensiilor, când a fost ministru al economiei în timpul guvernului Petkov, dar este criticată și de alte tendințe din cadrul partidului pentru că se îndepărtează de tradițiile și pozițiile de stânga și pentru că este autoritară. În trecut, ea a declarat în mod deschis că Margaret Thatcher este principala sa sursă de inspirație politică. În prezent, Ninova urmărește să formeze o alianță de stânga în jurul BSP împreună cu câteva partide mici de stânga, naționaliste și rusofile, ai căror lideri ar putea primi poziții eligibile în parlamentul național sau poate european.

O altă alianță de stânga, Stânga!, este formată din persoane care au fost excluse din Partidul Socialist Bulgar sub Ninova sau care au părăsit partidul cu mult timp în urmă pentru a-și forma propriul proiect politic. Aceștia beneficiază de o anumită atenție mediatică în anumite părți ale peisajului mediatic bulgar, dar au și ei opinii de stânga conservatoare/suveraniste, ca și BSP. O diferență importantă față de BSP al lui Ninova este că Stânga! tinde să aibă o atitudine mai pozitivă față de președintele Rumen Radev.

O a treia forță politică de stânga este Bulgaria Solidară, care îi reunește pe cei din spatele lui Vania Grigorova (fost consilier economic al sindicatelor Podkrepa), Maia Manolova (fostă avocată a poporului și fostă lideră a câtorva formațiuni mici) și al Partidului Stângii Bulgare (membru al Partidului Stângii Europene). Vania Grigorova a ieșit pe locul al doilea în cursa pentru funcția de primar al Sofiei la alegerile locale din octombrie 2023, după ce a fost susținută de o alianță de formațiuni de stânga și naționaliste rusofile, condusă de BSP. Ea este în prezent consilier municipal al Sofiei, dar se află în relații proaste cu liderul BSP, Kornelia Ninova. Chiar dacă până de curând Grigorova a declarat că nu este interesată să fie europarlamentar, ea candidează atât la alegerile europene, cât și la cele naționale pe lista Bulgariei Solidare. Ea susține că vrea să țină cont de interesele muncitorilor.

De mai bine de un deceniu, Vania Grigorova a fost implicată în proteste de stradă (de exemplu, împotriva TTIP), a fost cap vorbitorla televiziune, vorbind despre protecția problemelor sociale și de muncă, și a lucrat cu mai multe ONG-uri sau grupuri de stânga. Ea este, de asemenea, liderul comunității Bulgaria Solidară, care a fost considerată ca reprezentând „noua stângă” în politica bulgară. Grigorova este cunoscută pentru că are o poziție fermă împotriva tranziției echitabile a UE, susținând că instituțiile UE și cei care le sprijină în Bulgaria îi transformă pe bulgari în „idioți” și că este necesar să se protejeze ceea ce a mai rămas din suveranitatea economică și energetică a Bulgariei împotriva presupuselor politici nechibzuite ale UE.

Maia Manolova este cealaltă figură politică bine stabilită pe listele Bulgariei Solidare. Ea a schimbat multe partide și roluri de-a lungul anilor, începând cu Partidul Socialist Bulgar, trecând prin poziția de avocat al poporului și, cel mai recent, în rândurile Partidului Stânga!. Ea a fost unul dintre militanții împotriva demolării monumentului dedicat armatei sovietice din Sofia, care a fost un subiect important în toamna anului 2023. Ea are o retorică mai pronunțată împotriva „monopolurilor” – operatorii de telecomunicații, distribuitorii de electricitate, marile lanțuri de magazine etc.

Pe de o parte, liderii Bulgariei Solidare declară că militează pentru muncă, salarii, securitate, împotriva colapsului demografic și împotriva utilizării fondurilor de sănătate și de asigurări publice pentru profituri private. De asemenea, liderii Solidary Bulgaria doresc să protejeze sectorul energetic bulgar ca pilon al independenței energetice a Bulgariei. Pe de altă parte, ei se poziționează de partea păcii în războiul din Ucraina, a cărui soluție cred că va fi găsită prin negocieri, nu prin escaladare. De asemenea, ei resping existența valorilor euro-atlantice și cred că în locul lor există valori universale. Ei se poziționează, de asemenea, împotriva cenzurii ascunse ca luptă împotriva „fake news”.

Dintre toate cele trei mari blocuri de stânga, doar Partidul Socialist Bulgar va trece cu siguranță pragul de intrare în parlamentul bulgar și în cel european.

Sentimentul în rândul stângii care nu face parte din partid – profesori universitari, oameni din ONG-uri, intelectuali etc. – a fost descris de unii dintre ei ca fiind foarte deprimant și lipsit de energie. Singurul lucru care pare să se miște în această stânga intelectuală sau stânga independentă este afirmarea treptată a unei mișcări feministe de bază. De exemplu, există un curs național online de feminism al grupului queer-feminist LevFem, unde se studiază săptămânal lucrări teoretice și artistice importante ale acestui curent. Există, de asemenea, câteva centre sociale fondate de persoane în vârstă de 20 de ani care sunt autonome, anti-autoritare și feministe, cum ar fi Fabrica Autonomia (Sofia), Solidaria (Veliko Târnovo) și altele. În vara anului 2023, după un caz de violență brutală de gen, au izbucnit proteste în peste 40 de orașe bulgare, iar legislația a fost modificată pentru a consolida protecția femeilor împotriva violenței domestice. Cu toate acestea, aceste modificări nu au prevăzut măsuri mai puternice împotriva violenței în cadrul relațiilor homosexuale, după ce BSP a intervenit în mod explicit în acest sens.

Există unele semne inițiale care arată că locuințele devin o problemă potențială, un ONG activ în Sofia și Sliven, precum și implicat în problemele romilor, încercând să sensibilizeze populația cu privire la această problemă. Alte tipuri de mișcări de bază nu sunt vizibile. Nu există o mișcare de bază care să ajute migranții la frontierele bulgare, precum Grupa Granica din Polonia, care ajută migranții și acționează ca intermediar între aceștia și statul bulgar. Nu există mișcări de bază pentru drepturile persoanelor neurodiverse. Puține ONG-uri și colective informale protejează drepturile migranților. Persoanele LGBT sunt, de asemenea, puternic stigmatizate, iar mulți membri ai acestei comunități au fost atacați pe stradă de persoane cu ideologii de extremă dreapta.

În general, bulgarii sunt suprasolicitați și nu au timp liber și energie pentru a se implica în construirea de comunități și în mișcările de bază. Pe de altă parte, partidele bulgare sunt adesea lipsite de structuri și de viață internă. Ca urmare, ne confruntăm cu reprezentanți politici și cu o viață politică care nu fac decât să reproducă echilibrul intereselor dobândite și hegemonice din societate. Nu este de mirare că această tendință reduce puterea poporului și creează obstacole în calea transformării sociale. În schimb, obținem o societate plină de triburi și de oameni care trăiesc prin intermediul grupurilor interne în care sunt socializați sau pe care le transformă în arme în beneficiul lor personal și de grup.

Concluzie

La 10 mai 2024, un sondaj de opinie arăta că GERB-SDS, partid de centru-dreapta, ar putea obține 26% din voturi. Coaliția anticorupție Noi continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică ar urma să obțină 17,7%, urmată de Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, cu 13%, și de partidul populist Renaștere, cu aproape 13%. Partidul Socialist Bulgar ar urma să primească 8%. Sub pragul electoral, atât pentru Parlamentul bulgar, cât și pentru Parlamentul European, se aflau populiștii de Există un Astfel de Popor cu 3,2% și Bulgaria Solidară cu 2%.

Această imagine a echilibrului politic din societatea bulgară a rămas relativ stabilă în ultimii doi ani. Schimbările în partide și în dinamica politică au loc, de obicei, doar atunci când se fac investiții financiare semnificative. De exemplu, Continuăm Schimbarea reprezintă un amalgam de interese din sectorul IT, ONG-uri, o generație politică mai tânără și, în general, genul de bani asociat cu figuri precum Biden sau Macron. La una dintre recentele alegeri parlamentare, un partid perceput ca reprezentând interesele unui important om de afaceri bulgar cu experiență în industria jocurilor de noroc aproape a intrat în Parlament.

Acum, cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene, este rezonabil să presupunem că acestea se vor desfășura fără o dezbatere reală pe teme europene și vor fi considerate mai degrabă ca un supliment la alegerile parlamentare naționale. În aceste condiții, există o nevoie evidentă de a crește gradul de conștientizare a politicilor, procedurilor și dezbaterilor UE. Acest lucru ar trebui să se întâmple automat dacă bulgarii reușesc cumva să iasă din poziția lor periferică în UE. O cheie pentru o astfel de ieșire ar fi internaționalizarea conștientă și profundă a unui număr mai mare de cetățeni bulgari. Deoarece internaționalizarea face parte din valorile progresiste, schimbarea din societatea bulgară și agenda stângii europene ar putea coincide, dacă ar exista mai multe persoane, mass-media sau organizații capabile să medieze între ele.

Acest articol face parte din Observatorul de stânga al alegerilor europene 2024, organizat de rețeaua progresistă europeană transform! europe.

Foto: Bloc de locuințe bulgărești în perioada postsocialismului (sursa: Pixabay, CC0)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.

About The Author