Marian Mândru: Transformarea locuințelor din România în prosumatori de energie poate reduce efectele negative ale creșterii prețurilor electricității
Un interviu cu expertul Greenpeace România pentru energie regenerabilă și prosumatori despre subiectele actuale legate de ele
The Bridge of Friendship, 13 April 2023
Marian Mândru este campaigner Energie & Climă la Greenpeace România și promovează energia curată, regenerabilă.
Domnule Mândru, care e starea actuală a subiectului legat de prosumatori din România? Cât de mulți sunt ei și care sunt tendințele legate de afirmarea lor?
La începutul anului 2023, conform reglementatorului pieței de energie din România (ANRE) erau 40.000 de prosumatori în România, adică mici producători-consumatori de energie. În acest număr este inclus și un număr de firme, companii care își produc singure energia, dar nu o au ca principal scop al activităților economice producția de energie. Aș vrea să lămuresc că sunt și persoane fizice și persoane juridice care își produc propria energie.
Conform prognozelor, anul acesta se vor mai adăuga încă 100.000 de noi prosumatori. Există un program de finanțare care sprijină destul de mult acest acest trend, iar apetitul e mai mare pe fondul creșterii prețurilor la energie și a instabilității de pe piața de energie. De asemenea, există un interes mare al cetățenilor ca să-și producă energia și chiar să investească din fonduri proprii să devină prosumatori. În același timp, mai sunt și niște facilități fiscale relativ noi. TVA-ul s-a redus pentru panouri fotovoltaice la 5%. Și acest lucru cred că va avea un impact pe piața de instalare de fotovoltaice, vom vedea cât de mare.
Cum s-a ajuns la un astfel de boom și care e rolul distribuitorilor de energie și al campaniilor de mediatizare pentru această creștere?
E o poveste foarte lungă. Teoretic, de prin 2008, când s-a dat o lege a regenerabilelor în România, exista posibilitatea ca cetățenii să-și producă singuri energia. Din păcate, timp de 10 ani nu s-a făcut mare lucru și curajoșii care au vrut să-și producă singuri energia au întâmpinat foarte, foarte mari bariere în acest deceniu. Dura până la 2 ani ca cineva care își monta sistemul fotovoltaic să se poată conecta la rețea și să vândă sau să livreze în rețea energia suplimentară produsă, adică cea pe care nu reușeau ei să o consume.
În 2018 a existat o schimbare majoră de legislație. A fost definit clar conceptul de prosumator. A fost o ajustare importantă în reglementare și din 2019 a început un program de finanțare al Administrației Fondului pentru Mediu, care promitea că va acorda o finanțare destul de generoasă, de 20.000 de lei (care înseamnă aproximativ 4.000 de euro), pentru un sistem fotovoltaic de minim 3 kilowați. E o finanțare generoasă. Din păcate, din cauza birocrației și a lipsei de capacitate administrativă, acest program s-a împotmolit de mai multe ori. A existat un mare scandal, inclusiv mediatic, au fost procese în instanță între cetățeni și această instituție. A mai durat încă vreo 2-3 ani ca lucrurile să se așeze pe un făgaș. Acest program a acordat finanțare la niște zeci de mii de de oameni. Pe de altă parte, amânările acestui program au inhibat dezvoltarea pieței pentru câțiva ani. Existau mulți oameni care probabil că aveau posibilitățile financiare să-și instaleze un sistem fotovoltaic, dar în așteptarea acestei finanțări nu au vrut să investească din banii proprii. Cu alte cuvinte, acest program a făcut mult bine și în același timp, pentru o perioadă, a făcut foarte mult rău, blocând piața de fotovoltaice din România.
Care e poziția distribuitorilor, furnizorilor? Nu au fost deschiși de la început. A fost o perioadă de acomodare, de acceptare, că există noi actori pe piața de energie. Prosumatorii erau văzuți ca niște entități nu neapărat dorite în rețea, dar odată cu schimbările de lege, odată cu presiunea cetățenilor, odată cu presiunea mediatică, lucrurile acestea s-au schimbat. Și dacă vă spuneam că înainte dura doi ani ca să te poți conecta și livra energie în rețea, acum lucrurile s-au îmbunătățit fundamental. În concluzie, e un proces îndelungat, care a început cu schimbare de mentalități, de legislație, adaptare tehnologică și suntem acum aici, la peste 40 000 de prosumatori. Nu e atât de mult pe cât ar putea să fie, dar sperăm ca această creștere să continue și reglementările vor fi din ce în ce mai prietenoase cu cetățenii care vor să devină prosumatori.
Ce câștigă distribuitorii din faptul că există prosumatori care livrează electricitate rețelelor?
Câștigă. Un distribuitor are o cotă din prețul final, un tarif de distribuție. Faptul că prosumatorii injectează energie în rețea se vede atunci când furnizorul vinde la final către un client energia. Acesta ar fi unul dintre câștiguri. Apoi există și un câștig care e un pic mai greu de explicat și care are legătură cu pierderile tehnologice din rețea. O dată ce există un anumit număr de prosumatori în rețea, aceste pierderi ale distribuitorului se reduc, ceea ce înseamnă că, în practică, distribuitorii câștigă mai mult fiind mai eficienți.
Bine, să privim la acest fenomen al prosumatorilor și din perspectiva statului român, care prin legislația de care vorbiți și prin programul Casa Verde, încurajează apărarea unor astfel de subiecte pe piața de electricitate – prosumatori. Deci, ce se poate spune despre acest program Casa Verde, în special, ce probleme confruntă sau cât de reușit este și în ce măsură statul român face ceva care e conceptualizat bine, adică propriu consultat și cu ONG-uri sau cu practici europene și așa mai departe?
Da, Casa Verde Fotovoltaice este un program derulat de Administrația Fondului pentru Mediu. După cum vă spuneam, e vorba de o finanțare în jur de 4.000 de euro pentru un sistem de minim 3 kilowați. Nu ia in calcul veniturile beneficiarilor. Adică oricine poate să acceseze acest program, oricine care stă într-o casă individuală. Aici ar fi un punct nevralgic.
După cum am spus, nu a fost așa ușor ca programul acesta să prindă tracțiune. Au fost destul de multe probleme de organizare datorită numărului mare de oameni care au fost interesați să aplice în prima ediție a programului, când au aplicat 30.000 de cetățeni într-o platformă informatică care s-a blocat. Au fost suspiciuni de fraudă. Birocrația și incapacitatea administrativă au făcut ca lucrurile să fie de mai multă durată decât ar fi trebuit. În momentul acesta există multă finanțare pentru pentru acest program. Chiar se vorbește de mărirea sumelor investite în acest program. Principalele probleme au rămas capacitatea de a evalua rapid cererile cetățenilor și numărul de instalatori de pe piață. Piața de instalatori a crescut odată cu acest program, a fost nevoie de mult mai mulți specialiști care să monteze aceste sisteme fotovoltaice. Referitor la interesul statului român, el încearcă să țină cât de cât pasul cu cerințele Uniunii Europene, transpune cu întârziere directivele europene în domeniu. Statul român nu poate să fie în afara acestui val al micilor capacități de producție de energie și nu poate să mai oprească cetățenii și să își producă singuri energia. Lucrul acesta se întâmplă cam peste tot în Europa de Vest și trebuia și România să se alinieze acestui acestui curent. Din păcate, statul român nu vede încă ca pe o prioritate descentralizarea aceasta energetică, și mă refer la prosumatori, comunitățile de energie. Se gândește în continuare la capacități mari de producție, eventual pe combustibili fosili și încă nu înțelege pe de-a-ntregul care ar fi beneficiile ca micii producători să fie din ce în ce mai mulți și mai puternici.
A fost un scandal la sfârșitul anului 2022 legat de impozitarea auto-consumului electricității produse de prosumatori. Ce s-a lămurit de atunci? Pe de o parte s-a discutat că va fi impozitare. Pe de altă parte, chiar ministrul Energiei a spus că nu va fi. Si, prin urmare, ce s-a întâmplat?
Ce s-a întâmplat a fost că, în sfârșit, România, pentru că era în întârziere, a transpus o directivă europeană pentru energie regenerabilă și aceasta a însemnat și ajustarea cadrului legislativ pentru prosumatori. Și nu știu, poate dintr-o greșeală, nu-mi dau seama de ce a existat acolo o formulare destul de nefericită și teoretic, A.N.R.E. – autoritatea de reglementare în domeniul energiei în România – trebuia să aplice, taxe pentru energia produsă și auto-consumată de de prosumatori. În legislația europeană se vorbește de posibilitatea aplicării în anumite condiții. În primul draft al acestei ordonanțe a guvernului se vorbea de aplicarea propriu zisă. În momentul de față nu se taxează energia produsă și consumată în propriile case de prosumatori. A rămas în legislație că pot fi aplicate astfel de taxe. Din păcate, asta e ca o secure care stă deasupra capului. Adică e vorba de până la urmă de voință politică ca așa ceva să se aplice. Și nu cred că e încă momentul de-abia sunt zeci de mii de prosumatori. Nu cred că aceștia reprezintă un pericol pentru stabilitatea rețelei în momentul de față.
Ați menționat că deocamdată acești prosumatori sunt mai degrabă locuitori ai unor case. Ce se întâmplă cu locuitorii apartamentelor care presupun că tot ar putea în viitor sau ar trebui în viitor să aibă această posibilitatea să devină prosumatori? Se face ceva în această direcție, astfel încât și cei de la bloc să poată deveni prosumatori?
Deocamdată există, din ce știu eu, niște inițiative de acest gen. Din păcate, sistemele fotovoltaice care sunt sunt instalate pe aceste blocuri acoperă doar consumul de energie al spațiilor comune, casa scării, spații comune, restul de energie fiind livrat în rețea. Deci, practic, chiar dacă un bloc este acoperit de panouri fotovoltaice, cetățenii în sine nu vor beneficia direct de energia produsă. Trebuie să existe o reglementare care să permită partajarea acestei energii produse și credem că în actuala legislație există posibilitatea ca acest lucru să se facă, dar acest lucru ține în viitorul apropiat de A.N.R.E., de reglementatorul pieței de energie. Pe de altă parte, mai există și varianta ca aceste blocuri, aceste asociații de proprietari să aibă forma unor comunități de energie și la fel, în lege scrie că aceste comunități de energie ar ar trebui să aibă dreptul să consume energia pe care o produc în interiorul lor. Deci există mai multe posibilități în legislație acum, e vorba de voință politică și de o rapiditate mai mare a emiterii reglementărilor de către A.N.R.E.
Să conchidem discuția cu ceea ce face Greenpeace România pentru a promova afirmarea consumatorilor din România. Ce probleme vedeți în prezent? Ce soluții oferiți în discuțiile cu decidenții?
Noi suntem bucuroși de creșterea care se întâmplă pe piață. Avem o campanie de promovare a energiei regenerabile și prosumatorilor de mai bine de de șase ani, situația într-adevăr s-a îmbunătățit considerabil. Am pus toate presiunile posibile de-a lungul acestor ani, și la Parlament, și la A.F.M., și la A.N.R.E.
Am încercat să avem dialoguri și cu distribuitorii. Vedem îmbunătățiri. Acesta este lucrul pozitiv. Credem că pot fi foarte mulți prosumatori în rețea, deci susținem în continuare caacest număr să crească. Și câteodata acest lucru înseamnă finanțare, alteori înseamnă facilități fiscale, înseamnă reglementări mai bune și ceea ce e important este ca în viitorul apropiat să vedem și investiții în rețele astfel încât să nu se limiteze din punct de vedere tehnic numărul de prosumatori care se conectează la rețea.
De asemenea, cred că e important să existe o concentrare mai mare atenție pe cei mai vulnerabili, adică trebuie să fie sprijiniți în mod special cei care au dificultăți în a-și plăti facturile la energie. Nu sunt puțini. Sunt mulți români care au dificultăți în a plăti factura la energie sau au dificultăți în a-și încălzi casele în mod mod suficient și care pot să devină prosumatori. Nu e soluția unică, dar ar putea să contribuie la o ușurare a presiunii pe bugetele personale ale oamenilor.
Foto: Marian Mândru ca speaker la un eveniment românesc (sursă: Marian Mândru)
Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram!
About The Author
