Turcia este de acord atât cu Balcanii de Vest europeni, cât și cu cei non-europeni

Cross-border Talks l-a invitat pe Marian Karaghiozov – un balcanolog de la Academia Bulgară de Științe, pentru o prelegere despre rolul Turciei în relațiile internaționale în regiunea Mării Negre și a Balcanilor de Vest.

Marian a discutat despre rolul specific al Turciei ca mediator între Rusia și Ucraina, despre cooperarea energetică dintre Turcia și Rusia, despre atitudinea Ankarei față de Balcanii de Vest și despre cooperarea strategică bulgaro-turcă. 

Concluzia este că Turcia este cea mai populată și cea mai dinamică economie din Europa de sud-est, ceea ce o face un magnet pentru oricare dintre țările mici din regiune. De asemenea, are resursele și mentalitatea strategică pentru a face jocuri geopolitice complexe și a fi percepută ca fiind neutră, în timp ce multe alte țări din regiune sunt forțate să își aleagă locul în războiul din Ucraina.

Videoul subtitrat în limba română poate fi văzut aici:

Vladimir Mitev: Bine ați venit la un alt episod al emisiunii Discuții transfrontaliere. Rămânem fideli interesului nostru pentru regiunea Europei de Sud-Est. Iar astăzi vom discuta diverse aspecte legate de Turcia în relațiile internaționale cu un expert care vine de la Sofia. Marian Karagyozov este expert în studii balcanice de la Academia Bulgară de Științe și a fost corespondent al Radioului Național Bulgar în Turcia. Așadar, cu siguranță are multe de spus despre poziția Turciei în relațiile internaționale și despre rolul Turciei în Europa de sud-est. Și acum, Marian, să începem mai întâi cu rolul specific pe care îl joacă Turcia. O mulțime de țări au încercat să facă o punte între, să spunem, Vestul și „Estul”, pentru a simplifica. Dar acum există un război. Și, în ciuda războiului, Turcia pare să fie în relații bune atât cu Ucraina, cât și cu Rusia. Turcia este atât în NATO, cât își și mărește schimburile comerciale cu Rusia. Deci care este explicația pentru succesul aparent al acestei poziții de mediator a Turciei?

Marian Karagyozov: Bună ziua. Vă mulțumesc că m-ați primit.

În primul rând, dacă ne uităm în istorie, Rusia este marea putere globală, care este cea mai apropiată de Turcia. Și de aceea, Imperiul Otoman și Republica Turcă, întotdeauna au avut un echilibru împotriva ei din cauza acestei proximități geografice. Așadar, aș spune că Turcia cunoaște bine Rusia, iar Rusia cunoaște și ea bine Turcia. În același timp, după cum ați menționat, Turcia este membră a NATO și a așa-numitei alianțe occidentale. Cu toate acestea, relațiile dintre SUA, unele dintre marile puteri europene și Turcia nu au fost niciodată lipsite de probleme, inclusiv în timpul Războiului Rece. Vă amintiți de problema Ciprului și, de asemenea, după sfârșitul Războiului Rece, au existat divergențe cu privire la politicile țărilor occidentale în Orientul Mijlociu și așa mai departe.

Așadar, chiar acum, în literatura academică, puteți citi o mulțime de articole sau cărți pe tema schimbării axei Turciei sau despre problemele sau aspectele legate de alianța occidentală cu Turcia. Ceea ce a făcut ca Turcia să fie în mod special potrivită pentru a juca acest rol de mediere este așa-numita afacere cu cereale. Aceasta a fost foarte, foarte potrivit pentru toate părțile implicate, deoarece a fost bun pentru noi și pentru Turcia din punctul de vedere al puterii soft, al imaginii, al acordului de pace, al negocierilor și așa mai departe. A fost ceva pozitiv pentru Ucraina, oferind accesul atât de necesar la valută străină.

Știm că, în această situație de război, economia ucraineană se confruntă cu dificultăți și, de asemenea, a fost benefic pentru Rusia, deoarece, permițând exportul de cereale către Orientul Mijlociu, Africa și Asia, Rusia a asigurat, de fapt, livrările de alimente atât de necesare unor țări precum Egiptul, India și alte câteva țări din emisfera sudică care sunt neutre, poate nu simpatizante, dar neutre în această confruntare dintre Occident și Rusia.

Coperearea din domeniul energiei între Turcia și Rusia

Pentru mulți oameni, inclusiv în Polonia, armele turcești, în special dronele turcești, au devenit unul dintre simbolurile acestui război. Există chiar și un cântec ucrainean despre Bayraktars în acest război. Și, spre surprinderea multor observatori, Turcia, în același timp, continuă să fie implicată în proiecte comune cu Rusia, fiind vorba de proiecte strategice, precum și de proiecte energetice. Pentru că este vorba de Rosatom, o companie aliată cu Rosatom este cea care construiește centrala energetică de la Akkuyu, care atunci când va fi finalizată, va furniza Turciei 10% din energia consumată în total. De ce este atât de important pentru Turcia să mențină cooperarea cu Rusia în domeniul energetic și cum va influența acest lucru rolul general pe care Turcia îl joacă în Marea Neagră?

De fapt, Turcia este o țară avidă de energie, deoarece industria sa este în curs de dezvoltare. De asemenea, creșterea populației este foarte serioasă. Previziunile arată că se poate ajunge la 100 de milioane de locuitori. În prezent, aceasta se situează la aproximativ 84-85 de milioane de persoane. În același timp, resursele energetice ale Turciei sunt foarte sărace. Turcia nu dispune de cantități semnificative de petrol și gaze. Are o anumită capacitate și potențial hidroenergetic.

Dar, așa cum am spus, în economiile moderne, petrolul și gazele sunt mult mai importante. Deci, de fapt, primele acorduri majore privind gazele naturale între Rusia și Turcia au fost semnate chiar la sfârșitul erei sovietice, la mijlocul anilor ’80. Și de atunci încoace, această cooperare se dezvoltă. În prezent, Turcia cumpără peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an din Rusia și, de asemenea, o parte din petrolul său. Și, știți, cum Turcia aspiră să devină o putere globală, este foarte important să aibă propria capacitate nucleară, deoarece aceasta înseamnă tehnologie, dezvoltare industrială, inginerie și așa mai departe. De aceea, proiectul Akkuyu este foarte important.

Apropo, acesta este foarte contestat în Turcia, deoarece opoziția este foarte critică în legătură cu acest proiect din cauza faptului că, practic, în momentul de față, proiectul este deținut de Rusia. Rusia construiește o centrală nucleară. Conform contractului, Rusia va opera centrala electrică și va vinde jumătate din energia electrică produsă la un preț fix, iar cealaltă jumătate la prețul pieței. Astfel, Rosatom își va recupera banii investiți de companie pentru construirea centralei. Dar opoziția turcă este critică, deoarece spune: „Știți, de fapt, acesta este un proiect rusesc”. Unde este participarea turcă în acest proiect? Dar, da, această dimensiune energetică este foarte, foarte semnificativă în relațiile dintre aceste două țări.

Turcia și perspectiva europeană a Balcanilor de Vest

Ei bine, de obicei, atunci când se discută despre Balcanii de Vest, întotdeauna se spune că, dacă UE nu se implică mai mult acolo, alte forțe, și se presupune că Rusia și Turcia se vor implica mai puternic în Balcanii de Vest. Așadar, permiteți-mi să vă întreb în felul următor. Care este atitudinea Turciei față de regiunea Balcanilor de Vest și care este perspectiva aderării acesteia la UE? Am avut recent cazul Macedoniei de Nord, care a rezolvat o problemă, cel puțin deocamdată, cu Bulgaria și, teoretic, ar putea începe negocierile.

În urmă cu doi ani, unul dintre cei mai buni academicieni turci a publicat un articol în revista semioficială editată de Ministerul de Externe al Republicii Turcia. Și a spus că Turcia va fi mulțumită cu ambele alternative: cu aderarea sau nu a țărilor din Balcanii de Vest la UE. Dacă țările din Balcanii de Vest aderă la UE, ar fi bine, deoarece acestea sunt țări care au legături strategice, militare, economice, culturale etc. foarte strânse și foarte apropiate cu Turcia. Astfel, aceste țări ar putea fi prieteni ai Turciei în cadrul UE sau, dacă Turcia este membră a UE, ar putea colabora.

Pe de altă parte, după cum vedem, există multe, multe probleme cu aderarea țărilor din Balcani la Uniunea Europeană. Prin urmare, dacă aceste țări sunt în afara Uniunii, atunci aceasta este o situație suportabilă și pentru Turcia, pentru că atunci Turcia ar putea avea un spațiu liber pentru a dezvolta aceste legături pe care le-am menționat deja în diferite domenii, economic, cultural etc.

Pe scurt, Balcanii de Vest sunt una dintre regiunile în care Turcia se simte confortabil, deoarece nu există amenințări directe din această regiune la adresa Turciei. Iar acest lucru ar putea fi o profunzime strategică pentru Turcia, sau ar putea oferi politicii externe turcești un fel de indiciu. Sau ar putea servi ca o bază foarte bună pentru ca Turcia să devină o putere regională sau mai mult decât o putere regională. Deci, în principiu, Balcanii, Caucazul, Asia Centrală, poate că acestea sunt regiunile în care Turcia intenționează să își construiască influența regională.

Turcia și Azerbaidjan

Înainte ca Vladimir să întrebe despre Balcani, deoarece cred că mai are câteva întrebări despre Balcani. S-ar putea să fiți interesat de această întrebare despre Caucaz, deoarece recent am avut mai multe tensiuni în Nagorno-Karabah între Azerbaidjan și Armenia. Azerbaidjanul spune în mod deschis că Turcia este o țară frățească pentru cetățenii azeri. Așadar, care ar putea fi rolul Turciei în această regiune?

După cum ați spus, Malgorzata, sloganul sub care se dezvoltă parteneriatul dintre Turcia și Azerbaidjan este „Două state, o singură națiune”. Deci, într-adevăr, ei promovează această narațiune că sunt popoare frățești. Și, de fapt, armata azeră copiază modele din Turcia în ceea ce privește pregătirea militară, educația militară și organizarea. Cumpără arme din Turcia și așa mai departe. Pentru Baku, Turcia este un foarte bun furnizor de arme și, de asemenea, este foarte bine să aibă o putere regională care nivelează terenul de joc, deoarece Armenia face parte din Organizația pentru Tratatul de Securitate Colectivă. Așadar, Moscova furnizează practic arme și materiale Armeniei. Așadar, pentru azeri, faptul că au un alt jucător important este foarte bun pentru a avea un avantaj în conflictul cu partea armeană, iar din perspectiva strategică turcă, Caucazul este, de asemenea, o regiune extrem de importantă datorită resurselor sale naturale, în special hidrocarburile azere și, de asemenea, pentru că este o ușă spre Asia Centrală și spre acele câmpii vaste.

Turcia și criza politică din Bosnia

Turcia are un alt partener și prieten apropiat în Balcanii de Vest, și anume Bosnia. Iar în Bosnia a existat o criză politică puternică, cu amenințări de dezmembrare a țării sau de redefinire a esenței sale. Care este poziția Turciei în această dispută, în care sunt implicați și sârbii și croații din Bosnia?

Aș spune un lucru pe care am uitat să îl menționez, în legătură cu întrebarea dumneavoastră anterioară despre Balcanii de Vest și Turcia, în timp ce răspund la această întrebare. De fapt, ceea ce uită Uniunea Europeană sau marile puteri occidentale atunci când sunt foarte ocupate cu alte probleme, în general, este că spațiul Balcanilor de Vest este deschis pentru actori externi, cum ar fi Rusia, cum ar fi Turcia, poate și China. Deci, atunci când Uniunea Europeană este ocupată cu criza migrației din Orientul Mijlociu, criza datoriilor, problemele și provocările economice și așa mai departe, și începe să se uite spre sine, acest lucru deschide un spațiu pentru acești jucători externi.

Dacă ne uităm mai atent la Bosnia, vom vedea că avem Republika Srpska, care este o entitate sârbă, și avem o federație croato – musulmană bosniacă. Iar pentru Republika Srpska, evident, Belgradul este un stat partener pentru sârbi. Croații au Croația pentru a-i sprijini. Musulmanii bosniaci, bosniacii, se simt singuri în această situație. Așa că, dacă trebuie să caute un partener străin sau pe cineva care să le acopere spatele, ar trebui să fie Turcia. Și chiar este Turcia. Deși se plâng foarte, foarte des că nivelul de integrare economică nu este suficient sau nu este egal cu nivelul legăturilor politice și culturale. Bosnia este, de asemenea, un caz foarte, foarte dificil din cauza actualului sistem electoral, guvernamental, administrativ. Aș spune că este foarte complicat. Este foarte ușor să devii ministru în Bosnia, deoarece există peste 120 de miniștri. Există diferite cantoane și diferite entități cu propriile lor consilii de miniștri și așa mai departe. Deci cred că, per capita, șansele de a deveni ministru în Bosnia sunt poate cele mai mari din lume. Acest sistem complicat creează multe, multe probleme. Și chiar și croații, care sunt cel mai mic grup etnic, nu sunt mulțumiți de această situație. Iar Turcia încearcă să promoveze un așa-numit mecanism trilateral între Bosnia&Herțegovina, Croația și Serbia. Dar are unele realizări pozitive, unele declarații politice. De exemplu, s-a ajuns la respectarea frontierelor. Dar, pe de altă parte, de asemenea, acest tip de cooperare are anumite limite. Iar atunci când atingi aceste limite, este foarte dificil să împingi granița și să deschizi noi spații de cooperare. Cel puțin aceste mecanisme trilaterale între Croația și Bosnia, Serbia și Bosnia, Bosnia-Herțegovina și Turcia, aceste triunghiuri ar putea stabiliza situația. Pe de altă parte, bineînțeles, nu oferă prea multă autonomie actorilor politici locali și populațiilor locale. Acesta este, cu siguranță, un lucru negativ. Dar aceasta este o dilemă a paharului pe jumătate plin, pe jumătate gol – ce este mai bine să oferim – o anumită stabilitate sau să avem muncă, actori și autonomie? Aceasta este o întrebare deschisă.

Colaborarea între Turcia și Bulgaria

Există o altă țară care produce o mulțime de miniștri, și anume Bulgaria, pentru că în ultima vreme au fost o mulțime de guverne în Bulgaria. Și, în mod curios, s-a spus că Bulgaria este țara care este poate cel mai bun vecin al Turciei dintre toți vecinii săi. Turcia are unele probleme cu diverși vecini ai săi. Așadar, mă întreb cât de mult această cooperare sau poate nivelul ridicat de încredere dintre Bulgaria și Turcia permite cooperarea în alte zone, cum ar fi Balcanii de Vest sau alte regiuni?

Susțin teza, atunci când particip la conferințe academice sau în scrierile mele academice, că există un anumit tip de interdependență între Bulgaria și Turcia, în sensul că, în mod evident, Bulgaria este poarta turcească spre Balcanii de Vest și Europa de Vest, pentru comerțul turcesc, pentru industria turcească. De aceea, Bulgaria este foarte, foarte importantă pentru Ankara, dar și pentru Bulgaria.

Turcia este o țară foarte importantă, deoarece este de departe cea mai populată, cea mai puternică, cel mai mare vecin. Adică, din punct de vedere economic nici măcar România nu este la egalitate cu Turcia. Deci dimensiunea economiei turcești este mult mai mare. Din punctul de vedere al Bulgariei, evident, este cel mai mare vecin.

Toate acestea creează, așa cum am spus, această interdependență reciprocă. Putem lucra împreună sau nu în Balcanii de Vest? Sincer, nu știu. Cred că este dificil să avem această cooperare, deoarece Turcia are propria sa agendă în Balcanii de Vest. Și este foarte dificil să avem un partener. Dacă ne uităm la dimensiunea țărilor din Balcanii de Vest și a Turciei, acestea nu sunt comparabile.

Așadar, aș spune că influența este în mod evident unilaterală dinspre Turcia către Balcanii de Vest. Țările din Balcanii de Vest nu dispun de prea multe instrumente pentru a proiecta sau a exercita vreo influență în Turcia. Nici economică, nici culturală, nici demografică. Nu sunt atât de puternice și de mari.

În vremurile noastre foarte interesante și instabile, când mai multe țări și-au schimbat agenda geopolitică, cum ar fi Suedia și Finlanda, care s-au alăturat brusc NATO după decenii de neutralitate, Turcia este exemplul unei țări care își urmează propria cale. Turcia este țara care încearcă să își impună interesele asupra vecinilor din Orientul Mijlociu sau să stabilească un parteneriat de succes în Caucaz și în alte părți.

Turcia este cu siguranță o țară cu ambiții și cu un lider ambițios, dar aici nu vom discuta despre capacitatea personală a lui Recep Tayyip Erdogan, dar ambiția este cu siguranță un factor care trebuie să ne facă să fim interesați de acțiunile viitoare ale Turciei. Acesta este motivul pentru care Turcia va fi probabil din nou un subiect de discuție în cadrul convorbirilor transfrontaliere.

Mulțumim, Marian, pentru că ai fost alături de noi. Mulțumim tuturor celor care au urmărit episodul nostru anterior despre Turcia și celor care îl vor urmări pe acesta. Nu uitați să vă abonați la Cross-border Talks sau să comentați ce a spus invitatul nostru. Și să ne revedem în curând. Vă mulțumim.

Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram!

About The Author