Alin Munteanu, Cartel Alfa: Mineritul nu va fi complet închis, dar nici nu va fi redeschis. Nu am încredere în suveraniști

Vladimir Mitev, Malgorzata Kulbaczewska-Figat

Alin Munteanu este președintele Cartel Alfa Gorj din cadrul Complexului Energetic Oltenia. El a stat de vorbă cu Cross-border Talks despre perspectiva sindicală către tranziția justă din România. Interviul a fost realizat pe 26 februarie 2025. 

Tranziția justă și anul supraelectoral 2024

Malgorzata Kulbaczewska-Figat:‌ În primul rând, anul anterior a fost un an electoral pentru România, cu o mulțime de lupte în jurul alegerilor prezidențiale, dar au avut loc și alegeri locale. În ce măsură subiectul tranziției juste a fost topică în toată această perioadă electorală? Au fost oare interesați forțele politice de a discuta și a face ceva pentru interesul oamenilor care lucrează în sectorul energic și de minerit?

În timpul alegerilor, politicii vin la lucrători cu promisiuni, etc. Dar în acest timp a fost o dispoziție în sensul că votanții nu au fost cu partidele tradiționali, ci au fost cu partidele de suveraniste.

Deci, de data asta, minerii nu au auzit nimic nou de nimeni, dacă vorbim de politicienii? 

Au auzit ceva nou de la candidatul care a și luat cel mai mult de vot până că el le-a promis că când iese președinte, în următoarea zi, mineritul va reporni cum a fost pe vremuri. Asta înseamnă că minerii și-au pus o speranță în asta pentru că au văzut că ceilalți tipuri au mintit.

Georgescu a promis că în următoarea zi, după ce el va fi ales, mineritul va continua și se va redeschide cum a fost. Deci, acesta a fost motivul pentru care minerii s-au orientat la Georgescu și la suvereniștii.

Politica ministrului de energie Sebastian Burduja

Georgescu nu este singurul om politic care iese cu mesaje pro-Trump privind tranziția verde. Ministrul energiei Sebastian Burduja a sugerat și el o redefinire a tranziției verde din România.

Burduja a afirmat că centralele pe cărbune trebuie să fie închise cu trei ani mai târziu, decât termenul stabilit cu CE, respectiv minele care le alimentează cu cărbune să continue poate și ei. Cum e privită această linie? 

Eu știu sigur că au fost Burduja împreună cu managerul de la compania noastră, au fost la Bruxelles și au cerut prelungirea activității cu patru ani, pentru a obține trei ani. 

Și acum lucrăm la documentație, dar din păcate, noi așteptăm un studiu al Transelectrica, să spună Transelectrica că încă e nevoie de noi. Trebuie să facă ei un studiu, și pentru a face studiul ăsta trebuie să liciteze, să facă o firmă studiul ăla și nici măcar nu au ajuns la acea licitație. Deci, e posibil totul să fie doar o poveste. 

Perspectiva sindicatului Cartel Alfa către politica guvernului Ciolacu din domeniul energiei

Bine, și care sunt posițiile sau opiniile Cartel Alfa despre diferite anunțuri și intenții care vin de la Ministerul de Energie? 

Dl. Burduja a spus mai devreme că combinatul electric Oltenia trebuie modernizat în sensul că poate să se închidă anumite entității care sunt pe cărbune, dar se deschidă pe hidro, pe energie regenerabilă, etc. Și astfel, noi joburii să fie deschise pe gaz. 

El visează că va deschide entități pe gaz. Se lucrează la termocentrala de la Mintia, pe care au închis-o de-aia pe cărbune, și acum înțeleg că lucrează să o transforme pe gaz.

Deja a început să aducă ăștia, dar nu e la fel de sigur și cald după problleme care sunt. Tot timp politicienii români pun carul înaintea cal. Ei spun că, într-adevăr, așa scrie în programul de restructurare, că noi trebuie să închidem niște capacități care, din punctul nostru de vedere, încă vor fi pe cărbune, dar așa au fost trecute în planul ăla de organizare, de restructurare, că le vor închide.

Nu le-au închis pentru că a fost frig la noi și când e frig e mare nevoie de energie și de cărbune. Noi produseram 1500 de megawați, acum noi nu mi-aduc aminte cât producem. Dar n-am avut variantă istorică.

După aceasta, de o parte, sperăm că centralele termice își vor prelungi activitatea, doar că văd că n-au de unde să ia cărbunele. Burduja se băzează pe gaze, pe eoliene, șamd. Dar nu s-a descoperit ceva la fel de sigur ca și cărbune. Mie mi se pare că eu, deși mă cunosc cu domnul Burduja, mi se pare că omul vorbește foarte mult. 

Politicienilor români, în general, îi place să puneți cartea înainte de cal. În acest caz, există multe ambiții pentru aceste reforme și planuri pentru tranziție, etc. Dar, de fapt, calul există și nu este deplitat. Și este o realitate, însă alte suferințe sau planuri încă nu se realizează. Asta este ce înțelegem.

Deci, de fapt, Cartel Alfa pleacă în continuare de la cal, pentru că este ceea ce există. Sper că am explicat corect. 

Evoluția tranziției juste din România

Poți spune că am recent fost în regiunea carbonifera bulgară Stara Zagora și am vorbit cu sindicatul KNSB din Bulgaria despre acestă proiect de cartografiere de skill-uri de oameni de treabă în mining și sectorul energetic tradițional. Cartografiere înseamnă un chestionar și fiecare muncitor este invitat să îndeplinească și să completeze chestionarul. Oare în România are loc astfel de proces sau este planificat astfel de proces de cartografiere a skill-uri muncitorilor?

Nu, deocamdată, nu. Dăi seama că dacă ne ducem acum cu chestionare cine ar vrea să lucreze ce, unde ar vrea să meargă, ar fi o nebunie totală. Oamenii oricum sunt stresați. Dacă ne mai ducem și noi cu întrebări de genul ”ce vreți să vă recalificați”, ”ce să vă facem”, s-ar fi stresat și mai rău. Nu cred că e cazul. Deci, nu se face cartografiere în România, pentru că, dacă apare, oamenii vor fi foarte stresați pentru că se întreabă literal ce lucru nou ați vrea.

Investițiile în zonele carbonifiere

Ok. Când ne-am spus ultima dată, dvs și dl. Gore Virțan ați spus că e foarte dificil să obții investiții în zonele carbonifiere, că chiar când era nevoie de investiții sau au fost propuneri în acest sens, joburile noi nu au apărut sau investițiile noi nu au apărut. N-a venit nimic în această direcție? 

Nu prea se deschid joburi noi. Se închid mine, dar nu se deschid uzine. Județul nostru a beneficiat de Fondul de Tranziție Justă pentru cât se închide mineritul. Ne-a dat câteva milioane de euro. S-au dus la niște patroni să-și construiască pensiunii, hoteluri, ceea ce nu creează foarte multe locuri de muncă. Degeaba au venit banii din fondul de tranziție justă, că până acum nu au beneficiat de banii minerii. Au beneficiat toți patronii care fac hoteluri și pensiuni

Aș înțelege bine că banii care au fost deschise pentru a stimula lucrurile locale au fost dati pe oameni care nu au nicio relație cu mine?

Adică județele care au avut minerit beneficiază de banii. Județul Gorj beneficiază de cei mai mulți bani, că aici e cel mai mare punct de lucru al mineritului. Dar beneficiază niște oameni care nu creează foarte multe locuri de muncă. 

A fost o condiție pentru când aceste bani au fost date, că se pot da doar companiilor care au fost inființate înainte de anul 2021. Minerii care lucrau înainte de anul 2021 nu aveau firmă, deci au fost izolate de aceste fundații. Și aceste fundații, din nou, au reușit să ajungă la businessmeni, care nu deschid foarte multe locuri de muncă. Deci, au dezvoltat un business care nu are nevoie de o mulțime de oameni. Acest lucru nu contribuie la situație.

Au fost alte proiecte finanțate de Fondul de Tranziție Justă? De exemplu, proiecte de infrastructură sau proiecte de încălzire?

Sunt de exemplu, proiecte de încălzire pentru familiei vulnerabile care pot aplica, dacă am înțeles bine, pentru panele solare, dar, din nou, acest lucru nu împărțânește multe locuri de muncă

Pensionarea curândă pentru minerii din România

Există în România așa-numită pensionare curândă sau vacanță energetică de 5 ani – un lucru care parcă unii sindicaliștii din Bulgaria își doresc să preia din Germania și Polonia?

Am negociat noi în contractul colectiv de muncă, nu pe fondul de tranziție. Sunt 24 de salarii medii, adică minerilor ii se platesc doi ani venituri de completare. Tot mai rămân câteva mii care nu se încadrează. 

Acest program există în contractul colectiv de muncă pentru mineri. Nu pe fondul de tranziție, ci în contractul colectiv de muncă. Dar sunt câteva mii de mineri care nu se încadrează la pensie. Adică iei salariile încă doi ani și după aia rămâi fără loc de muncă. Dar există câteva mii de mineri care nu pot să se pensioneze. Deoarece, chiar dacă au acest loc de muncă, nu pot să se pensioneze. Deci, câteva mii de oameni sunt fără această oportunitate.

Își prelungesc contractul pentru trei luni, pentru șase luni. Pentru că și la noi s-a făcut aia cu pensia. La un moment dat s-a dat drumul la 52 de ani să iasă la pensie. Și atunci au ieșit foarte mulți la pensie și rămâneștem cumva descoperiți. Și au făcut angajări așa, pe perioadă determinată. De vreo trei ani le tot prelungeste așa. Există două mii de oameni care lucrează pentru contracturi fixe. Când contractul se încheie, se renunță. Dar se renunță pentru trei luni sau șase luni. Contractul acesta se renunță, dar sunt vulnerabili pentru că contractul e pe durată terminată. 

Situația socio-economică din Valea Jiului

Vladimir Mitev: Vreau să vă întreb mai degrabă despre Valea Jiului, care poate este un pic departe de interesul vostru…

Nu, pentru că suntem în aceeași federație și din Valea Jiului și de aici. 

Cum veți descrie situația socio-economică în ultimii ani din Valea Jiului, când deja are loc această tranziție justă? Se fac call-uri pentru aplicații, se distribuie niște banii și cum evoluează situația? 

La fel ca și la noi.

Tot pe fondul de tranziție justă primesc o parte din fonduri. Nici la ei nu s-a făcut mare lucru. Înțeleg că nu s-au creat nici acolo alternative. Ei au mai multe salarii compensatorii. Dacă îi dă afară, le dă mai puțin, nu le dă salarii timp 24 de luni. Nu știu exact câte au, dar au perioada mai îndelungată, când își primesc salariul ca să stea acasă. Noi avem 2 ani, ei au 4 ani. 

Dacă îl dă mâine afară, ăla și-a 10 salarii și mai ia încă 4 ani salariul să stie să stea acasă. 

De ce sindicatele românești nu se implică în tranziția justă?

Și cealaltă întrebare, de fapt experiența bulgară mă împinge să vă întreb. În Bulgaria sunt două sindicate, unul e mai anti-tranziția verde. Celălalt, KNSB, de fapt, vede anumit sens în banii care vin din tranziția verde și chiar zice că e pro-tranziție verde. În ciudă faptul că în interiorul său e tot anumită rezistență. Dar ei zic așa – ”Sunt niște banii pe care le putem folosi în beneficiu muncitorilor noștri”. Și sunt două proiecte în care s-a băgat acest sindicat și el gestionează aceste banii. Unul e pe cartografierea skill-urilor muncitorilor. Al doilea încă nu e activat foarte mult. Încă se negociază, dar e legat de recultivarea minelor. 

Și vreau să vă întreb de ce sindicatele românești, poate și Cartel Alfa, poate și cele alte, nu recunosc interes economic în a lua aceste bani. Adică de ce e diferita perspectiva, în opinia dumneavoastră? 

Acum, dvs. ați spus că sindicatul care e de acord cu ăștia cu verzii primește bani din fondurile ale.  Ce plus valoare aduc ei la mineri dacă ei cartografiază, adică îi pune să facă un chestionar? Sindicatul ăla e clar de ce-ți ține cu dinții verde, pentru că este beneficiar al banilor astfel. Dar ne-au spus că există această opinie că cineva a dorit să-l lua banii. 

E destul de clar că tu ca sindicat dacă pui mâna pe banii din fondul de tranziție justă, e clar că tu îți dorești închiderea minelor. Noi nu putem să facem asta niciodată. La noi s-a făcut o comisie pe fondul de tranziție jute în cadrul Consiliului Județean Gorj, care spune că noi ne uităm unde să duc banii. În comisia aia suntem noi, eu cu Gore Virtan, de la sindicatele.

Restul sunt numai ONG-uri, nu mai avem ce face pentru că noi avem un vot. Ei au băgat în această comisie pe Greenpeace și Bankwatch – organizațiile care sunt susținute din afară să închidă totul. Aceste ONG-uri ne contestă la orice demers al nostru să deschidem un front de lucru. E clar că sindicatul ala e galben. Dacă el beneficiază de banii din fond și spune că e de acord să închidă locurile de muncă ale oamenilor este pentru a crea alte beneficii, dar nu o să mai creeze mii de locuri de muncă.

Ce va schimba un președinte suveranist cu privire la minerit?

Și atunci să vă întreb încă ceva politic. Ce se întâmplă dacă un președinte suveranist câștigă alegerile din punctul de vedere al subiectului nostru – transiția justă, mineritul și așa mai departe? Ce așteptați să se întâmple dacă președintele suveranist? 

Eu știu exact ce se întâmplă în minerit. Mineritul oricum, ușor-ușor se va închide. Nimeni nu va mai redeschide, nimeni nu va mai face ce a fost cum spun suveranistii. Pentru că ar trebui foarte multe miliarde, multe mii de miliarde ca să redeschizi asta. Și nu, este imposibil, deși eu mi-as dori.  Dar este imposibil.

Nu există o redeschidere. Noi trebuie să rămânem lângă Europa, nu lângă Rusia. Ăștia văd că trag spre Rusia. Mie nu-mi place Rusia. Atunci care-i soluția? Dacă se pare că Europa, așa zic unii, dorește să închidă, de exemplu Europa, nu dorește toată Europa să închidă. La noi, europarlamentarii noștri s-au dus cu programul ăsta de restructurare și au solicitat închiderea. Așa credeam și eu că Europa își dorește ceva. Dar nu, ai noștrii s-au dus, ei i-au spus ”să închidem în 2026”. Pentru că alte țări au termenul mai lung, 2032-2040. 

Dar dacă tu ca român, ca europarlamentar, ca parlamentar te duci și spui că vreau să închid, că sunt de acord… 

Acum am înțeles că s-a schimbat un pic și optica europeană de când a ieșit Trump, dar și de când au renunțat la gazul rusesc. Adică nu, ok, toți ne dorim o Europa, o lume verde, dar trebuie să și trăim. Adică n-ai cum să-ți omori industria cu totul. Atunci noi probabil o să mai funcționăm câțiva ani așa cum suntem. N-o să mai redeschidem, dar nici nu cred că se va închide complet totul. Și există înțelegere în anumite partide sau politicienii în România. Nu vorbesc deja de suveraniști, vorbesc general despre întregul sistem. 

Atitudinea politicienilor români către mineri

Cine recunoaște interesele mineritului sau ale minerilor în România? 

De exemplu, acum, zilele astea, când toți au avut o mare nevoie de noi, ne-au felicitat la maxim. Încep să ne recunoască. S-a văzut destul de clar că fără noi nu pot. Eu vreau să, cum am spus despre ministrul Burduja, fapte. Acum așteptăm studiul Transelectrica. Așteptăm, nu știu, tot o transperanță când mineritul ăsta o mai duce o vreme, în schimb. Nu am niciun fel de încredere în cei care se numesc suveraniști. Mi se pare un circ. Adică ei nu spun nimic, cum e și Georgescu. Dacă practic nu îl întreabă nimic, el nu spune nimic. Spune exact ce vrea să audă omul. Dacă intri pe Chat GPT găsești răspunsurile lui Georgescu. 

Suveraniștii sunt oameni care mint foarte mult. Nu-i cum se redeschidă mineritul. Dacă nu ești de aici și nu știi ce se întâmplă, îl crezi. Că știi că își trebuie foarte multe mii de miliarde de dolari ca să redeschizi. Excavatoarele noastre sunt din 70. Are cineva bani la ora asta să cumpere excavatoare noi? Trebuie să ne legumim cu ce avem și să funcționăm așa. Toate partidele văd importanța companiilor. Bine, cred că și eu o văd. 

Colaborările regionale ale sindicaliștilor

Eu sunt un bulgar, Malgorzata e o poloneză. Cât de mult sindicatul dumneavoastră are schimb de experiență în regiune?‌ Cât de bine cunoaște situația tranziției juste din regiunea noastră?

Am mai avut discuții cu liderii din Bulgaria. Din Polonia din păcate nu, nu m-am întâlnit niciodată. Dar cu liderii din Bulgaria m-am întâlnit destul de des. Pentru că este o organizație la nivel european, care întrunește 80 de organizații în ea – sindicate, ONG-uri. Și confederația noastră, Cartel Alfa, este afiliat la asta. Și ne cheamă. 

Eu și săptămâna trecută am fost în Germania. Dar am fost pe alte programe. Și cred că undeva pe 20 martie, din ce mi-am adus eu aminte va trebui să vin în Bulgaria să mă întâlnesc cu liderii voștri. Știu că la un moment dat au făcut seara niște proteste În care ministrul energiei i-a acuzat de terorism. Au blocat în seara o autostrada sau nu știu ce a făcut seara. 

Asta a fost în 2023…

…Cred că da, ne-am întâlnit atunci în Franța și ne-am povestit cu secretarul general al confederației Podkrepa. 

Cât de util este acest schimb de experiență?

Păi vedem ce soluție au găsit ei, ce am găsit noi. Și încercăm să luăm de la fiecare. Înainte ceva vremea, 10-12 ani, poate sindicatele noastre, aveau o colaborare foarte bună cu sindicatele din Polonia. Adică cel puțin o dată pe an, mergeau în Polonia și polonezii veneau la noi. Probabil de acolo au luat și noi noștri ata cu programele compensatorii, că înțeleg că sunt în Polonia. Adică, da, încercăm să luăm ce e mai bun de la fiecare. 

Foto: Alin Munteanu (sursă: Facebook)

Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram, iar aici e newsletter-ul lui din Substack!

About The Author