Maria Simeonova: Bruxelles-ul este hotărât să susțină perspectiva europeană a celor șase țări din Balcanii de Vest
Expertul în Balcanii de Vest al Consiliului European pentru Relații Externe de la Sofia a vorbit la Cross-border Talks despre summitul UE-Balcanii de Vest din decembrie 2022, organizat la Tirana, despre implicațiile sale geopolitice, energetice și de migrație
Maria Simeonova este coordonatoarea programului Wider Europe și a biroului Consiliului European de Politică Externă (ECFR) din Sofia. Ea se concentrează pe Balcanii de Vest și Turcia.
Simeonova a efectuat anterior stagii la Ministerul bulgar al Afacerilor Externe, la Reprezentanța permanentă a Republicii Bulgaria pe lângă UE și la Comisia Europeană, în calitate de stagiar Blue Book Trainee la Direcția Generală pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare. Înainte de a se alătura ECFR, Simeonova a fost funcționar public la Ministerul bulgar de Finanțe.
Simeonova este licențiată în relații internaționale la Universitatea din Sofia și are un master în studii europene: Perspective transnaționale și globale de la Katholieke Universiteit Leuven, Belgia. Teza sa de masterat s-a axat pe problemele de coerență în politica energetică externă a UE și pe relațiile cu Rusia.
În prima săptămână a lunii decembrie 2022, la Tirana a avut loc summitul UE-Balcanii de Vest. Evenimentele anterioare de acest tip au fost criticate că demonstrează interesul redus al UE pentru regiune. În ce măsură acest summit arată că UE rămâne angajată față de regiune?
Țările din Balcanii de Vest s-au simțit adesea dezamăgite de procesul solicitant de aderare la UE. Frustrarea a fost resimțită și după acordarea statutului de candidat Ucrainei și Republicii Moldova în iunie 2022. În comparație, Muntenegru și Serbia negociază cu UE din 2012 și, respectiv, 2014. Macedonia de Nord a așteptat 17 ani pentru a începe negocierile de aderare. Aceste perioade lungi au început să pună întrebări rezonabile cu privire la relevanța procesului de extindere a UE.
În acest context și pe fondul războiului Rusiei din Ucraina, summitul UE-Balcanii de Vest de la Tirana ar fi trebuit să producă rezultate tangibile pentru a demonstra angajamentul continuu al UE față de stabilitatea și prosperitatea țărilor din regiune. Acesta a fost primul summit care a avut loc într-o țară din regiune. Numai acest act demonstrează că Bruxelles-ul își înțelege mai bine interesele strategice și vorbește despre o determinare de a susține perspectiva europeană a celor șase țări din Balcanii de Vest.
În urma summitului din 2022, Frontex își va desfășura pentru prima dată polițiștii de frontieră din afara UE în Balcanii de Vest. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care UE se plânge de faptul că cetățeni din țări terțe ajung pe teritoriul său datorită acordurilor sale fără vize cu țările din Balcanii de Vest. Austria și alte țări au consolidat controlul frontierelor și al migrației în țări precum Bosnia și Herțegovina. În ce măsură UE consideră Balcanii de Vest un fel de zonă tampon sau o zonă mare pentru controlul fluxurilor de migrație? În ce măsură o astfel de politică, în cazul în care există, ar putea crea probleme sociale și sentimente antieuropene pe termen mediu și lung?
Sosirile neregulamentare prin ruta de migrație din Balcanii de Vest au crescut începând din 2019. Acest lucru pune în mod inevitabil presiune asupra sistemelor de azil ale statelor membre. Problema este legată, în plus, de traficul de arme și de persoane și de criminalitatea organizată.
Înaintea reuniunii la nivel înalt de la Tirana, Comisia Europeană a prezentat un nou plan de acțiune pentru Balcanii de Vest, care se axează pe gestionarea frontierelor, combaterea contrabandiștilor, readmisia și returnările, precum și pe alinierea politicii în materie de vize. Pentru a pune în aplicare cu succes măsurile din plan, Frontex va desfășura ofițeri în cadrul unor operațiuni comune în regiune. Astfel, Frontex își sporește competențele prin desfășurarea de funcționari la punctele de trecere a frontierei din regiune, ceea ce reprezintă un semn atât de urgență, cât și de determinare în vederea consolidării capacităților țărilor din Balcanii de Vest de a lupta împotriva migrației ilegale.
În contextul unei viitoare aderări la UE, cooperarea în materie de migrație între UE și țările din Balcanii de Vest ar trebui să fie văzută ca o sferă importantă de acțiuni comune. Problema migrației este sensibilă pentru public și în cadrul UE și, prin urmare, ar trebui abordată în deplină coordonare cu toate părțile interesate relevante.
UE va investi 1 miliard de euro în chestiuni legate de energie în Balcanii de Vest. De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a investit până în prezent aproape 16,5 miliarde de euro în regiunea Balcanilor de Vest și continuă să investească peste 1 miliard de euro în fiecare an în această regiune. Cât de semnificativ este acest angajament, având în vedere că Serbia, de exemplu, beneficiază de investiții chinezești uriașe, Turcia este un investitor important în multe dintre țările din regiune, iar Rusia are, de asemenea, o influență tradițională în domeniul energiei în Europa de Sud-Est?
Declarația de la Tirana conține 15 mențiuni ale cuvântului „energie” în diferite contexte și inițiative. În comparație, declarația de la Brdo (comunicată ca urmare a summitului UE-Balcanii de Vest desfășurat în octombrie 2021 la Brdo, Slovenia) conține doar o singură mențiune a acestui cuvânt. Războiul Rusiei în Ucraina a evidențiat expunerea periculoasă a Europei la gazele naturale rusești. De asemenea, a arătat că decuplarea energetică de Moscova poate fi realizată mai devreme decât s-a planificat prin parteneriate cu furnizori mai credibili de resurse energetice.
Acordul verde european oferă cadrul pentru a include Balcanii de Vest în planurile ambițioase ale UE pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Acesta ar putea servi drept garanție că regiunea nu se va transforma într-o gaură neagră în mijlocul Europei, dependentă de furnizori nesiguri și care se bazează pe industriile alimentate cu cărbune. Pe de altă parte, aceste țări pot fi interlocutori cruciali pentru a asigura decuplarea Europei de resursele energetice rusești prin participarea la piețele energetice europene și/sau prin „găzduirea” infrastructurii strategice menite să asigure independența energetică a Europei.
Trei țări din Balcanii de Vest au înființat în 2019 așa-numita inițiativă Balcanii Deschiși, care reprezintă o formă de mini-spațiu Schengen. Care este evaluarea dumneavoastră a rezultatelor acestei inițiative pentru moment? Ea oferă membrilor săi – Serbia, Macedonia de Nord și Albania – un dinamism economic suplimentar, fiind în același timp considerată de unii ca o alternativă sau chiar o rebeliune la perspectiva îndepărtată a aderării regiunii la UE…
Inițiativa Balcanii Deschiși cuprinde doar 3 țări, ceea ce, pentru moment, intră în conflict cu ideea UE de a avea o piață regională comună pe deplin incluzivă. MDC este văzută ca o etapă vitală în vederea aderării depline la UE.
În noiembrie 2022, Germania a dat dovadă de un leadership puternic în ceea ce privește sprijinul său pentru integrarea economică regională, anunțând reactivarea Procesului de la Berlin – o inițiativă creată în 2014 pentru a promova cooperarea regională și perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. În cadrul summitului Procesului de la Berlin – care a avut loc la 3 noiembrie la Berlin, au fost semnate acorduri importante legate de libertatea de circulație și de recunoașterea diplomelor și a acreditărilor profesionale.
Având în vedere că aderarea la UE este încă departe, integrarea economică regională va juca un rol esențial pentru a asigura că regiunea rămâne pe calea UE. Aceasta va asigura că țările din regiune sunt mai bine echipate pentru a face față mediului competitiv al pieței unice, creând în același timp condiții economice durabile și creștere economică.
Care au fost evoluțiile de la summitul de la Tirana care au contat cel mai mult din punctul de vedere al Bulgariei? În ce măsură Bulgaria rămâne un factor de europenizare în Balcanii de Vest în condițiile disputelor cu Macedonia de Nord?
Veto-ul Bulgariei în ceea ce privește începerea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord a afectat grav imaginea Sofiei de „europenizator” în Balcanii de Vest. Blocajul care a urmat în procesul de aderare a scăzut, de asemenea, credibilitatea UE în regiune. Puterea de veto este văzută acum ca un instrument la dispoziția statelor membre, care poate fi folosit în mod convenabil pentru a răsuci mâinile și pentru a răspunde unor interese naționale definite în mod îngust.
Eforturile diplomației bulgare ar trebui să se îndrepte acum către consolidarea cooperării bilaterale cu cele șase țări din Balcanii de Vest. Bulgaria are un potențial neexploatat în regiune, astfel încât perspectiva europeană a Balcanilor de Vest ar trebui să rămână o prioritate pe agenda politicii externe a Bulgariei. În calitate de regiune vecină, Bulgaria are un interes strategic în menținerea unor relații bune cu cele șase țări din Balcanii de Vest, completate de inițiative comune concrete în domeniile economiei, comerțului, digitalizării, migrației, energiei, pentru a numi doar câteva dintre acestea.
Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram!
About The Author
